Candidez (din nou)

“It's a dangerous business, Frodo, going out your door. You step onto the road, and if you don't keep your feet, there's no knowing where you might be swept off to.”

― J.R.R. TolkienThe Lord of the Rings

Cu riscul de a deveni repetitiv, sunt entuziasmat să anunț că am luat decizia de a mă înscrie în cursa pentru conducerea Organizației Naționale Cercetașii României – mai precis, pentru funcția de Președinte.

Am un crez personal că pentru orice funcție cu responsabilitate crescută e foarte important să înțelegi de ce vrei să faci mai mult – pentru că atunci când lucrurile devin complicate (așa cum de cele mai multe ori se întâmplă în astfel de situații) e … super-util să nu trebuiască să-ți cauți motivația. Așa că am petrecut ultimele luni asigurându-mă că știu de ce vreau să candidez și că e motivul corect.

În două vorbe, cred cu tărie că cercetășia, ca concept, ca mișcare de tineret, ca metodă de educație, are șansa să schimbe România în bine, și îmi doresc să fiu în linia 1 a acestei schimbări.

Continuă să citești Candidez (din nou)

În Căutarea Comorii – un widegame pentru Pirații din Caraibe

În fiecare Camp de Centru Local organizăm și un wide-game care-i implică pe toți cercetașii și astăzi mi-am propus să scriu despre jocul de anul ăsta – să-i spunem Căutarea Comorii, pentru că anul ăsta am fost Pirații din Caraibe, și ce se potrivește mai bine cu pirații decât căutarea de comori ascunse? :)

Ideea a fost că cercetașii sunt un soi de pirați buni care, urmăriți de pirații răi conduși de Barbă Neagră au ajuns într-unul din colțurile necunoscute ale hărții, unde, trecând printr-un portal de care nu știa nimeni s-au găsiți naufragiați în Apuseni, și nevoiți să își facă tabăra aici în timp ce descoperă cum se pot întoarce la Ocean. Continuă să citești În Căutarea Comorii – un widegame pentru Pirații din Caraibe

Pirații din Caraibe: harta campului

Anul ăsta cercetașii noștri au naufragiat ca Pirați (buni) din Caraibe care au trecut printr-un portal și au ajuns, fără corăbii și ușor debusolați, la noi în Apuseni :) Și cum nu se poate camp cu pirați și fără hartă, la fel ca și în anii trecuți, am desenat o mică hartă cu așezarea campului.

Pentru că am refolosit locația noastră preferată de la Lunca Meteșului, am refolosit și harta de acum doi ani pe post de model :) Am trecut în revistă principalele construcții de camp și rațiunea așezării lor și în articolele trecute, așa că n-o să mai notez decât lucrurile pe care le-am făcut diferit anul ăsta. Continuă să citești Pirații din Caraibe: harta campului

Aventură-n Apuseni – episodul IV

Am început săptămâna asta să povestesc cum am plecat de la Cluj și, pe parcursul a mai multe zile ne-am găsit drumul prin Apuseni către Alba Iulia. Episodul I acoperă primele două zile, care ne-au adus la Lunca Largă, Episodul II vorbește despre cum ne-am bătut cu Scărița-Belioara și Episodul III ne duce de la Poșaga la Valea Poienii în curtea unor albaiulieni petrecăreți, prin Sălciua și pe la Huda lui Papară.

Ziua 5 – O zi cât trei

Ne trezim de dimineață odată cu soarele – peisajul este minunat. Strângem și, înainte de plecare, punem un bilețel de mulțumire cu „Rock On!” pe masa, acum tăcută, a gazdelor noastre care încă se recuperează. Ne punem în mișcare fără să mâncăm, pentru că ne-ar ajuta un magazin și satul Brădești nu are cum să fie departe.

Ne e evident încă de ieri că nu avem cum să ajungem la Alba în timpul alocat – dar asta nu înseamnă decât că azi putem fi ceva mai creativi cu traseul și cu ce facem. Continuă să citești Aventură-n Apuseni – episodul IV

Aventură-n Apuseni – episodul III

Am scris în episoadele trecute cum am plecat de la Cluj și am tot mers, cu rucsacul în spate, sat cu sat și deal cu deal până când am dat piept cu Scărița-Belioara și ceva ploi, care ne-au dat un pic în urmă cu programul. Dimineața de găsește campați într-un loc fain pe valea Poșegii, după ce seara am avut parte și de-un foc, și de prieteni veniți cu pizza și bunătăți de la Alba Iulia.

Ziua 4 – Peste deal

Ne trezim relativ târziu – se simte oboseala acumulată și avem nevoie de odihnă. Ne mișcăm ca ardelenii de dimineață, ne încălzim la soare, punem de-un ceai și mâncăm bine, de se face 10 până reușim să plecăm. Planul este să ajungem la Sălciua, și de aici peste Arieș mai departe – probabil pe la Huda lui Papară.

Cartier aglomerat, dar cu vecini faini

Încercăm să fim optimiști, dar suntem pe asfalt și e foarte cald în luna lui cuptor. Poșaga și Sălciua sunt despărțite de o culme, dar din cauza modului în care se unduiește Arieșul, să ieși de pe o vale, să urmărești râul și să intri pe cealaltă e mult mai lung și considerabil mai plicitisitor decăt să sari dealul.

Continuă să citești Aventură-n Apuseni – episodul III