Autor: yeti

Pirații din Caraibe: harta campului

Anul ăsta cercetașii noștri au naufragiat ca Pirați (buni) din Caraibe care au trecut printr-un portal și au ajuns, fără corăbii și ușor debusolați, la noi în Apuseni :) Și cum nu se poate camp cu pirați și fără hartă, la fel ca și în anii trecuți, am desenat o mică hartă cu așezarea campului.

Pentru că am refolosit locația noastră preferată de la Lunca Meteșului, am refolosit și harta de acum doi ani pe post de model :) Am trecut în revistă principalele construcții de camp și rațiunea așezării lor și în articolele trecute, așa că n-o să mai notez decât lucrurile pe care le-am făcut diferit anul ăsta. Continuă să citești Pirații din Caraibe: harta campului

Cum să-ți faci suport de biciclete fără să dai găuri în pereți

Atunci când nu e cu mine pe dealuri sau la lucru, bicicleta stă în casă. Dar ce faci când ai mai multe biciclete? Cât de mare ar fi apartamentul în care stai, două biciclete încep să încurce. La casă e mai simplu, mai ales dacă ai șopru sau garaj, dar la bloc fiecare fărâmă de spațiu contează.

Noroc că s-or gândit o grămadă de oameni la tot felul de soluții, unele mai sport, unele mai hipsterești care de care mai arătoase, ergonomice și integrate frumos în casa omului. Mai toate folosesc însă ceva formă de prins de perete / tavan care necesită niște găuri suficient de serioase încât să susțină două biciclete (deci cam până în 50 de kg).

Dacă stai în chirie s-ar putea să nu găsești înțelegere la proprietar pentru a-i face pereții șvaițer ca să-ți agăți tu bicicleta de perete, așa că mie mi-a trebuit o soluție diferită – există niște suporți care se numesc floor to ceiling și care se blochează între tavan și podea, fără să fie nevoie de alte ancoraje – și am zis că ar fi fain să încerc să-mi construiesc și eu unul. Continuă să citești Cum să-ți faci suport de biciclete fără să dai găuri în pereți

Aventură-n Apuseni – episodul IV

Am început săptămâna asta să povestesc cum am plecat de la Cluj și, pe parcursul a mai multe zile ne-am găsit drumul prin Apuseni către Alba Iulia. Episodul I acoperă primele două zile, care ne-au adus la Lunca Largă, Episodul II vorbește despre cum ne-am bătut cu Scărița-Belioara și Episodul III ne duce de la Poșaga la Valea Poienii în curtea unor albaiulieni petrecăreți, prin Sălciua și pe la Huda lui Papară.

Ziua 5 – O zi cât trei

Ne trezim de dimineață odată cu soarele – peisajul este minunat. Strângem și, înainte de plecare, punem un bilețel de mulțumire cu „Rock On!” pe masa, acum tăcută, a gazdelor noastre care încă se recuperează. Ne punem în mișcare fără să mâncăm, pentru că ne-ar ajuta un magazin și satul Brădești nu are cum să fie departe.

Ne e evident încă de ieri că nu avem cum să ajungem la Alba în timpul alocat – dar asta nu înseamnă decât că azi putem fi ceva mai creativi cu traseul și cu ce facem. Continuă să citești Aventură-n Apuseni – episodul IV

Aventură-n Apuseni – episodul III

Am scris în episoadele trecute cum am plecat de la Cluj și am tot mers, cu rucsacul în spate, sat cu sat și deal cu deal până când am dat piept cu Scărița-Belioara și ceva ploi, care ne-au dat un pic în urmă cu programul. Dimineața de găsește campați într-un loc fain pe valea Poșegii, după ce seara am avut parte și de-un foc, și de prieteni veniți cu pizza și bunătăți de la Alba Iulia.

Ziua 4 – Peste deal

Ne trezim relativ târziu – se simte oboseala acumulată și avem nevoie de odihnă. Ne mișcăm ca ardelenii de dimineață, ne încălzim la soare, punem de-un ceai și mâncăm bine, de se face 10 până reușim să plecăm. Planul este să ajungem la Sălciua, și de aici peste Arieș mai departe – probabil pe la Huda lui Papară.

Cartier aglomerat, dar cu vecini faini

Încercăm să fim optimiști, dar suntem pe asfalt și e foarte cald în luna lui cuptor. Poșaga și Sălciua sunt despărțite de o culme, dar din cauza modului în care se unduiește Arieșul, să ieși de pe o vale, să urmărești râul și să intri pe cealaltă e mult mai lung și considerabil mai plicitisitor decăt să sari dealul.

Continuă să citești Aventură-n Apuseni – episodul III

Aventură-n Apuseni – episodul II

Am scris ieri în episodul I despre cum am ajuns noi să plecăm de la Cluj spre Alba Iulia și cum de miercuri după-masa tot mergem întins, cu casa-n spate, de-am ajuns la Lunca Largă, unde începe județul Alba.

Ziua 3 – Scărița – Belioara: un diminutiv nemeritat

E vineri și nu știu despre fete, dar eu unul m-am odihnit bine peste noapte, chiar dacă m-am trezit de câteva ori să mă asigur că n-am căzut în râpă. Strângem tabăra ne întoarcem în sat, că îi aproape și la magazin au și măsuță, și înghețată și putem avea un mic dejun cumsecade.

Astăzi ne propunem să ajungem în Sălciua, peste Scărița-Belioara și prin Poșaga. Nu mai știu dacă m-am gândit la asta atunci, dar Lunca Largă e chiar la granița județelor Cluj și Alba, deci cum am intrat în sat, am schimbat județul – si suntem pe teritoriu cunoscut – am mai fost pe drumurile pe care trebuie să le batem azi.

Continuă să citești Aventură-n Apuseni – episodul II