Noua strategie a Centrului Cercetășesc Nocrich

Acum vreo șase săptămâni am participat, din partea Consiliului Director, la o întâlnire de inspirație și planificare strategică la Centrul Cercetășesc Hans Christian Habermann din Nocrich.

Pentru ne-cercetașii care ajung aici: un Centru Scout este un soi de hostel / camping pentru cercetași, care pe lângă capacitatea de cazare efectivă pune la dispoziția vizitatorilor săi (care sunt cu precădere cercetași, dar nu numai) activități potrivite pentru aplicarea Metodei Scout și diferite contexte pentru activități.

Cercetașii României au, din 2010, un astfel de Centru Scout în localitatea Nocrich, la 32 de kilometri de Sibiu, în vechea casă parohială – o clădire monument istoric  cu câteva locuri de cazare și cu o curte imeeeensă.

Centrul Cercetășesc și-a schimbat anul ăsta echipa de management, după o perioadă mai dificilă în care am căutat să găsim persoane care să preia și să continue responsabilitatea Centrului de la cei care l-au definit și l-au adus la nivelul la care este acum.  Acum, că echipa s-a înnoit, s-au rezolvat urgențele imediate, și RoJAM s-a încheiat venise momentul de a face planuri.

La întâlnire au fost Adi Șuhanea și Nicu Romaniuc, oameni care într-un fel au fost părinții și promotorii Centrului, Ela – directorul nostru executiv, Nadia, Diana și Alin din partea Centrului, și Mircea și cu mine din parea Consiliului Director.

Pentru ca Centrul Cercetășesc de la Nocrich să poată să-și continue dezvoltarea are nevoie de o direcție, și direcția asta depinde în mare măsură de ce își doresc cercetașii de la el, dar și de soluții administrative și financiare.

În faza de pregătire a acestei întâlniri, Nadia și colegii de la Nocrich au întrebat Consiliul Director ce așteptări are ONCR de la Centrul Cercetășesc. Răspunsul și poziția noastră a fost (și este):

Ne dorim ca Centrul Cercetășesc Nocrich sa poata fi folosit de cercetasi ca un centru de formare intern, un spatiu de campare/ cazare si dezvoltare de activitati pentru cercetasii din Romania si din strainatate, sa activeze in reteaua europeana de Centre Scout si sa contribuie la dezvoltarea cercetasiei (Centre Locale) in zona Sibiu / Brasov / Mures.

Ca si afacere care sa reziste pe propriile picioare constant si previzibil, intelegem ca este nevoie de multa munca si, concret, de bani, si suntem dispusi sa punem gaj numele ONCR pentru obtinerea unor imprumuturi pe termen lung care sa faca posibila indeplinirea unui plan de afaceri si / sau plan de sustenabilitate solid si credibil.

Ne dorim de asemenea sa fim la curent cu activitatile centrului, atat finaciare cat si pedagogice, un raport trimestrial fiind necesar in acest sens. Ne propunem sa gasim impreuna solutii operationale pentru a indeplini asta fara a deveni o povara pentru echipa Nocrich.

Ce-am reușit să facem la această întâlnire a fost să stabilim, cu toți stakeholderii relevanți, care-ar trebui să fie direcția generală de dezvoltare – și cred că cumva concluzia este una foarte bună.

Misiune și Viziune

Concret, ce am căutat a fost să definim misiunea și viziunea Centrului Cercetășesc. Misiunea spune care este scopul existenței unei organizații, Viziunea este ținta concretă pentru o anumită perioadă de timp (deseori identificabilă după formule de tipul „in 2023 suntem / vom fi”).

Ambele sunt extrem de importante pentru echipele de management pentru a putea dezvolta pe scheletul lor tot planul strategic – cum facem să ajungem la ce ne-am propus prin viziune, ce oportunități căutam / dezvoltăm, ce prioritizăm …

Misiunea Centrului Cercetășesc Nocrich – H. C. Habermann este de a fi un centru de tineret care contribuie la dezvoltarea mișcării cercetășești.

Textul Viziunii pe care am agreat-o este

În anul 2023, Centrul Cercetășesc Nocrich – H. C. Habermann este un centru de tineret conectat la comunitatea și tradițiile locale, sustenabil și stabil în funcționare, care oferă o platformă educațională și programe de voluntariat cercetașilor și publicului larg, într-un mod responsabil față de oameni și de mediu, în casa și terenul pe care le are în proprietate și oferă 30 locuri de cazare și 300 locuri de campare.

Cele trei direcții strategice pe care ne vom concentra în următorii 5 ani (anul ăsta-i aproape gata) sunt:

  1. Stabilitate și sustenabilitate – sau cum putem să ne asigurăm că Centrul Cercetășesc are resursele de care are nevoie pentru dezvoltare
  2. Platformă educațională – unde intră tot ce înseamnă programe educaționale – pentru cercetași sau pentru mediul extern, tot ce înseamnă activități proprii, în colaborare cu Centrele Locale, cu nivelul național și internațional
  3. Infrastructură – direcție prin care ne propunem să așezăm și să îmbunătățim lucruri de bază care țin de cazare, transport, autorizații și acreditări, documentație și așa mai departe.

Puteți găsi aici mai multe informații, direct pe site-ul Centrului Cercetășesc Nocrich.

Cina inspirațională

Sâmbătă seara echipa de la Centrul Cercetășesc a organizat ceva ce au numit o … cină inspirațională, la care au fost invitați tot felul de oameni din comunitatea extinsă a Centrului Cercetășesc. Am avut oportunitatea să cunosc un grup mixt de oameni foarte interesanți – toți care sunt stabiliți sau activează în zonă – fie localnici, fie veniți de la București, din Germania sau din alte locuri și atrași de zona Sibiului, cu proiecte și povești interesante.

Personal, mi-a dat o cu totul altă imagine, una mult mai optimistă, asupra zonei Nocrich-ului decât cea pe care mi-o formasem ca vizitator de ocazie a Centrului Cercetășesc.

Călătoria

Pentru că îmi dedic aproape întreg timpul liber servind cercetășia sub diferite „pălării” trebuie să-mi așez deplasările în așa fel încât să mai fie loc și de un pic de distracție – motiv pentru care, atunci când am aflat că am drum la Nocrich, primul meu gând a fost să merg cu bicicleta din Cluj.

Sfârșitul de octombrie nu este însă un moment fantastic pentru un drum de mai bine de 100 de km într-o zi, așa că mi-am luat o zi în plus, am pus bicicleta de tren până la Alba, apoi am pedalat până la Vințu de Jos, unde am pierdut trenul de Sibiu, așa că Nico și Cozma s-au oferit să mă recupereze de la Sebeș – așa că am mai pedalat o tură și până acolo.

Am înnoptat la Sibiu și a doua zi pe după masă m-am regrupat cu Ela și, pe un vânt rece și prevestitor de ploaie am început să urcăm dealul care coboară apoi în Valea Hârtibaciului. Ne-o prins și ploaia, am făcut și pană, ne-o ajuns și noaptea dar până la urmă am ajuns teferi la Nocrich unde ne-am pus la dezghețat :D

La întoarcere, ne-am temporizat plecarea ca să putem să evităm ploaia – și ne-am bucurat mult mai mult de peisaj decât la venire – Făgărașul se vedea fantastic cu un pic de zăpadă pe vârfuri, și întorsul de la Nocrich întotdeauna mi s-a părut mai ușor decât dusul, așa că ne-am bucurat de el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *