Politica Safe from Harm – schimbările de la AG Toamnă 2022

Am mai scris în trecut despre momentul în care Cercetașii României au hotărât să își asume, formal și explicit, angajamentul creării unui mediu sigur pentru toți cercetașii și pentru toți cei implicați în toate activitățile noastre, cu reguli clare și toleranță zero pentru abuzuri.

Pe măsură ce am crescut în vârstă și responsabilități la cercetași, am devenit un susținător tot mai activ al unor măsuri mai clare pe zona asta de protecție și siguranță în activități la cercetași. Am învățat din greșeli (atât din ale mele și din ale altora) că chiar și cele mai bune intenții pot face rău, dar și că comunitățile de oameni frumoși și buni care cred, din oficiu, că toți ceilalți sunt la fel de buni, sunt vulnerabile.

Pentru că cred că încă vorbim prea puțin despre asumarea la nivel local și la nivel individual a măsurilor Safe from Harm, și pentru că cred că până când nu le asimilăm și devin parte din viața noastră cercetășească cotidiană angajamentul nostru rămâne doar o formalitate, voi încerca să scriu aici și despre lucrurile care se întâmplă la nivel național cu privire la politica Safe from Harm și acțiunile conexe ei, cât și propriile mele gânduri sau cele ale Centrului nostru Local pe același subiect.

Be warned: postarea asta este densă și vorbește despre politici și proceduri.

Planul este să trec prin schimbările Safe from Harm care au fost adoptate în noiembrie la AG și să explic și aici, chiar dacă cu întârziere, poziția generală a Centrului nostru Local.

Pe scurt, credem că este esențial să tratăm siguranța cercetașilor cu prioritate, și că e binevenită abordarea de o face explicit (nu implicit, cum am făcut-o până acum). Susținem că orice măsuri luăm trebuie să aibă efecte reale, concrete, asupra creșterii siguranței și că efortul adițional, birocratic sau de altă natură, trebuie să fie proporțional cu riscurile pe care le reduce.

Credem, în același timp, și indiferent de subiect, că atunci când vrem să ne asumăm ceva trebuie să putem să respectăm ce ne-am asumat, complet și din prima zi. Orice abordare tolerantă în spațiul ăsta al siguranței creează atât precedente și probleme de implementare, cât și dificultăți pentru cei care aleg să respecte regulile.

Acesta a fost unul din motivele pentru care ne-am opus, în noiembrie 2021, la intrarea imediată in vigoare (prin adăugarea ei la Regulament) a politicii Safe from Harm. Politica spunea că toate Centrele Locale trebuie să își desemneze un responsabil Safe from Harm și că responsabilul trebuie să fi urmat un curs intern pe subiectul ăsta. Or, practic, cum niciun curs nu fusese organizat până atunci, ar fi însemnat că din momentul în care am fi aprobat intrarea în vigoare a politicii, toți am fi fost în încălcarea propriilor noastre reguli, până când, luni mai târziu, am fi avut o șansă să rectificăm asta, prin participarea la cursuri.

Toate regulile, mai ales când introduc concepte noi și netestate, sunt perfectibile. Există un sentiment general, și am auzit părerea asta discutând cu mulți cercetași pe subiectul Safe from Harm, că e mai bine să avem ceva decât să n-avem nimic. În mare, sunt și suntem de acord cu asta, dar atunci când acel ceva pe care-l avem ne obligă să ne încălcăm propriile reguli sau ne blochează activitatea fără să ofere avantaje reale pentru cercetași (pe siguranță, sau pe orice altă direcție), ne vom opune – constructiv, și cu soluții și abordări alternative.

Care au fost propunerile de la AGT 2022

Au fost trei mari categorii de propuneri cu privire la Safe from Harm:

• un set de modificări de statut și de regulament pentru implementarea unora din conceptele Safe from Harm, dar și pentru oficializarea politicii ca parte din Regulament și pentru a clarifica restricțiile și sancțiunile pentru membrii care nu urmăresc principiile Safe from Harm (link alternativ, cu explicații)
• un set de modificări pe conținutul Politicii în sine (care, fiind adoptată de Adunarea Generală din 2021, trebuia modificată tot de Adunarea Generală) – în special unele lucruri de detaliu pe definiții și formulări, mai ales pe partea de proceduri
• despărțirea politicii de procedură, în așa fel încât procedura să intre în linie cu toate celălalte proceduri ale ONCR, care sunt în general gestionate de echipa executivă și aprobate de Consiliul Director

Amendamentele propuse de noi

Pentru a îmbunătăți procesul democratic, acum câțiva ani am introdus un mecanism prin care participanții la AG (Centrele Locale, Consiliul Director), alții decât inițiatorii, pot propune până în ultimul moment, modificări de formă ale propunerilor. Adunarea Generală votează dacă susține modificările aceastea, înainte să voteze, la final, documentul cu modificările aprobate. Puteți citi mai multe despre cum funcționează, aici.

Folosind acest mecanism, cu dorința de a putea respecta principiile pe care le-am explicat mai sus, Centrul nostru Local a venit cu o serie de amendamente la cele trei modificări propuse de echipa Safe from Harm, care-au fost susținute formal de mai multe Centre Locale (trebuie să fie măcar 2 / propunere).

Clarificare la separarea politicii de proceduri

Formularea originală a articolului din Hotărâre nu era, în opinia noastră, suficient de clară în așa fel încât să scoată procedura din controlul direct al Adunării Generale și să o transfere sub controlul Consiliului Director.

Pare (și este) o problemă super-tehnică, dar atunci când persoane care sunt excluse din Organizație pentru că au făcut lucruri rele de tot felul te dau în judecată ca să se poată întoarce (lucru care se întâmplă și acum), nu le poți lăsa nicio portiță.

Am susținut povestea asta cu trecerea procedurii la echipa SfH / Consiliul Director pentru că pentru a pune în practică sistemele Safe from Harm este nevoie de flexibilitate în procedură. Dar am susținut-o cu condiția, pe care am discutat-o și cu echipa Safe from Harm, că la prima Adunare Generală ordinară vom introduce în politică un set de principii care să ghideze ce și cum se poate pune în procedură. Sper să revin la asta într-un post următor, dar vorbim de lucruri gen punerea în discuție publică a modificărilor la procedură înainte ca ele să fie adoptate, prioritizarea creșterii reale a siguranței peste procese birocratice, șamd.

Amânarea obligației documentațiilor de tip acord parental

Sunt niște prevederi în politică care creează obligativitatea obținerii unor documente, pentru fiecare cercetaș, pentru fiecare activitate:

• aviz medical pentru eXploratorii majori și pentru seniori la fiecare activitate
• declarație pe proprie răspundere de la adulți că sunt apți fizic la fiecare activitate
• acord parental pentru minori pentru orice activitate indiferent de tipul ei, inclusiv întâlniri de unitate la Centru

Pentru noi, lucrurile astea sunt niște poveri birocratice care nu au un rezultat real în creșterea siguranței, ci, eventual, permit Organizației să se acopere în hârtii emise de terți în cazul în care se întâmplă ceva nasol.

Credem că e o idee bună să știm care e situația medicală a membrilor noștri, minori și majori, dar că abordarea trebuie să fie una holistică, în care să implicăm atât medicii de familie cât și alte persoane (părinți, familie, psiholog, șamd) care colaborează pentru bunăstarea cercetașului – și să avem un sistem prin care liderii relevanți să aibă informațiile de care au nevoie în pregătirea activităților.

Spre exemplu, de multe ori, medicul de familie dă un aviz medical fără să vadă cercetașul; medicul de familie nu are, în general, informația dacă copilul sau tânărul suferă de frică de înălțimi, informație care este cel puțin la fel de necesară liderului care merge în activitate ca și informația despre data ultimului vaccin antitetanos sau despre alergii (care la rândul lor nu sunt înregistrate consevent la medicii de familie).

Cu privire la acordul parental, formularea din politică vorbește de un document (adică nu e vorba doar de principiul de a primi undă verde de la părinte pentru o activitate, ci de un document care atestă asta). Această măsură poate încurca foarte mult organizarea întâlnirilor și a evenimentelor de tot felul, fără să crească într-un mod semnificativ gradul de siguranță a cercetașilor (dacă acordul este pe hârtie, un cercetaș mai poznaș poate oricând să semneze în numele părinților, dacă ei nu-i dau acordul, spre exemplu).

În ambele situații rezonăm cu nevoile cărora încercăm să le răspundem, dar le vedem nu doar ca incomplete ca abordare, ci și cu potențialul de a ne pune bețe-n roate la nivel local fără ca cercetașii noștri să aibă un beneficiu real.

Așa că propunerea noastră a fost ca aceste prevederi să fie aplicate doar ca recomandare până la următoarea Adunare Generală, în așa fel încât să putem să găsim, împreună cu echipa Safe from Harm, soluții mai bune, mai complete și practice pentru toată lumea.

Mutarea principiului Never Alone în procedură

În noiembrie 2021, folosind același mecanism al amendamentelor, am promovat introducerea în politica Safe from Harm a unor explicații detaliate despre cum trebuie aplicat principiul Never Alone, în așa fel încât să fie puțin loc de intepretare, dar la fel, să nu ne blocăm activitățile fără să existe un beneficiu limpede de siguranță pentru cercetași.

Dintr-o scăpare tehnică, principiul Never Alone rămăsese în politică, și nu în procedură unde toată lumea agrease că își are locul.

Clarificări formulare Securitatea Medicală

Presupunem noi că tot dintr-o scăpare, la capitolul Abuzuri din politică, la același nivel cu definițiile diferitelor feluri de abuz apar și niște definiții generale despre securitatea medicală care n-au niciun sens la acel capitol, așa că am propus să aibă un capitol separat.

Și asta pare așa o chestie super măruntă, dar era și ceva ușor de corectat. Și atunci când mergem la terți (sau ajungem în instanță) cu politica Safe from Harm, e bine să aibă sens de sus până jos.

Numirea responsabililor locali interimari SfH

Politica are o recomandare fermă ca Șefii de Centru Local să NU fie responsabilii Safe from Harm din Centrul lor Local, pentru a evita situații de conflict de interese, sau unele în care ar exista o formă de teamă de raportare a unor incidente direct către Șeful de Centru Local.

Politica impune ca criteriu obligatoriu pentru numirea unui responsabil Safe from Harm, parcurgerea cursului de responsabil Safe from Harm local.

La Adunarea Generală, mai bine de o treime din Centrele Locale nu aveau desemnat un responsabil SfH. Aplicarea politicii SfH pe care urma să o votăm necesită un responsabil SfH în fiecare Centru Local.

Astfel că am propus ca Centrele Locale să aibă o soluție de avarie și acum, și pentru situații excepționale din viitor, prin relaxarea condiției de a avea cursul de SfH în anumite situații, dar cu obligativitatea* de a nu numi Șeful de Centru Local, ca să putem începe aplicarea politicii. Concret, ce am propus sună așa

Prin excepție de la prevederea care obligă toți responsabilii locali SfH să aibă făcut trainingul specific, în cazul în care Centrul Local NU are un astfel de cercetaș sau nu vrea să îl desemneze responsabil local SfH sau responsabilul SfH existent vacantează poziția, Centrele Locale pot numi un responsabil local SfH interimar, care să nu aibă acest training făcut, dar care să îndeplinească toate celelalte criterii (inclusiv interdicția de a fi simultan Șef de Centru Local), pe o perioadă maximă de 6 luni de la vacantarea postului. Interimatul se calculează pe Centrul Local, nu pe persoană nominalizată pe această poziție.

*obligativitatea este acolo din cauză că eram convinși că politica SfH o prevede; în realitate, politica vorbește despre o recomandare fermă.

Am propus și suspendarea de drept a Centrelor Locale care în termen de două săptămâni de la Adunarea Generală nu se ocupau să-și numească un responsabil Safe from Harm.

Mă întorc la argumentul pe care l-am dat mai sus – Centrul nostru Local vrea să putem respecta complet și din prima clipă orice reguli și politici ne asumăm, argument care a stat și la baza acestei soluții pe care am propus-o.

Între timp, aproape toate Centrele Locale au găsit soluții pentru numirea unui responsabil SfH.

Garantarea votării de către Consiliul Director a rapoartelor SfH în integritatea lor

Formularea originală propusă era că

[Consiliul Director] decide asupra propunerilor de sancționare a membrilor din ONCR, primite de la Echipa Națională SfH, în baza rapoartelor comisiilor de anchetă.

Citind raportul structurilor naționale pregătit pentru AG de toamnă, care include și rapoartele diferitelor comisii SfH, am văzut că recomandările comisiilor de anchetă nu erau preluate direct, ci „traduse” de Consiliul Director în sancțiuni, nu întotdeauna în spiritul acelor recomandări. Este adevărat și că recomandările comisiilor de anchetă nu se potriveau întotdeauna 1:1 pe ce permite / permitea statutul și regulamentul Consiliului Director să facă în materie de sancțiuni, dar credem că procedural era și este mai bine să meargă raportul înapoi la comisie și să fie refăcute recomandările până sunt adoptabile, așa cum sunt în raport.

Avem echipe de specialiști SfH care analizează o situație, și de-asta am construit echipele astea, în așa fel încât Consiliul Director să nu mai trebuiască să analizeze totul încă o dată – în consecință, noi credem că comisiile de anchetă SfH ar trebui să aibă rapoarte care pot fi fie adoptate în totalitate, fie respinse în totalitate de către Consiliul Director. Așa că am propus altă formulare, care să clarifice exact lucrul ăsta:

[Consiliul Director] decide asumarea sau respingerea rapoartelor comisiilor de anchetă primite de la Echipa Națională SfH, care conțin și propuneri de sancționare a membrilor din ONCR; în cazul unei respingeri, Echipa Națională SfH trebuie să refacă ancheta cu o altă comisie.

Clarificări cu privire la cazierul judiciar și certificatul de integritate comportamentală

Propunerea echipei SfH și a Consiliului Director a fost să nu primim membri care au cazier judiciar de orice formă sau care au înscrisuri în certificatul de integritate comportamentală.

Certificatul ăsta de integritate comportamentală vine dintr-un soi de registru pentru sex offenders, în care condamnările pentru infracțiuni sexuale rămân considerabil mai mult (sau pentru totdeauna), decât în cazierul judiciar.

În timp ce suntem de acord că sex offenders, reformați sau nu, nu își au locul într-o organizație care lucrează cu copii și tineri, sunt situații excepționale în care persoane care au fapte înscrise în cazierul judiciar ar putea deveni / rămâne membri ai ONCR (ca să dau un exemplu, tineri cu care lucrăm care primesc amenzi penale sau condamnări penale pentru posesie de droguri, persoane condamnate pentru diferite infracțiuni rutiere, șamd).

Astfel, am propus ca în situația celor care au condamnări înscrise în cazierul judiciar să poată deveni / rămâne membri în ONCR doar dacă atât echipa SfH, cât și Comisia de Etică acceptă acest lucru, în baza verificărilor pe care le fac.

În același amendament, am mai propus clarificarea unor formulări în așa fel încât să fie evident peste tot că prevederile nu se aplică doar potențialilor viitori membri ai Organizației, ci și membrilor existenți.

De notat că, în timp ce susținem măsura asta ca fiind benefică, n-am fost noi cei care au propus-o, lucru care nu a fost clar mai multor delegați din Adunarea Generală. Noi am venit doar cu propunerea ca, pentru alte infracțiuni decât cele încadrate la sex offenses, să existe o analiză a situației membrilor / candidaților respectivi, și să nu fie excluși / respinși implicit.

Politica Safe from Harm a intrat, practic, în vigoare pe 12 noiembrie 2022 cu toate amendamentele de mai sus.

Politica finală, cu toate amendamentele integrate, este aici.

Amendamente respinse

Comisia de Avizare a Amendamentelor a respins, legitim și justificat, unele din amendamentele noastre ca fiind modificări prea mari care ar schimba fondul, nu doar forma subiectului de pe Ordinea de Zi. Amendamentele astea se refereau la:

• Introducerea unei verificări SfH pentru orice candidatură pentru poziții alese în ONCR (Consiliul Centrului Local, Șef Centru Local, Consiliul Director, Președinte, Comisia de Cenzori)
• Clarificarea modului în care Echipa SfH poate verifica fapte comise de membri ai Consiliului Director (plecând de la precedentul de anul trecut), având în vedere că echipa SfH se subordonează Consiliului Director …
• Verificarea lunară, prin sondaj a documentelor Centrelor Locale care țin de SfH (pentru asigurarea că toți păstrăm acordurile parentale, declarațiile pe proprie răspundere, avize medicale șamd) – am venit cu propunerea asta pentru a încuraja Centrele Locale să se gândească la dimensiunea angajamentului pe care ni l-am fi luat dacă trebuia să aplicăm acele prevederi …

Pași următori

Amendamentele care au fost aprobate de Adunarea Generală au dus politica și modificările care țin de ea într-o formă în care am putut și noi, ca Centru Local, să o votăm.

Cu toate astea, credem că sunt mai lucruri pe care trebuie să le adresăm în zona Safe from Harm – atât în politică, cât și în proceduri.

M-am angajat, în diferitele negocieri pentru aceste amendamente cu echipa Safe from Harm, că voi continua să colaborez cu ei pe îmbunătățirea diferitelor aspecte ale politicii, cu speranța că pentru AG din aprilie 2023 să venim cu o variantă actualizată care să aibă în vedere și creșterea practică, în teren, a siguranței cercetașilor, dar și un set de reguli care să aibă sens pentru toată lumea și care să ne permită să vedem creșterea siguranței ca un element de dezvoltare a Centrului Local, nu ca o piedică.

Îmi propun să revin cu câteva idei despre ce putem să îmbunătățim într-un post viitor.

Dacă ați rezistat până aici, intuiesc că sunteți interesați de subiectul Safe from Harm și ce înseamnă el pentru mișcarea cercetășească – dacă aveți subiecte de dezbătut sau modificări de propus pentru politică, pentru proceduri, sau propuneri de abordări de implementare, dați-mi un semn să discutăm!

Găsești mai multe resurse despre Safe from Harm aici.

Poza de copertă e din colecția de poze a ONCR de la Adunarea Generală, nu îi știu autorul