Despre alegerea unui loc de camp

Duminică dimineața am fost la Sălciua, să alegem un loc de camp dintre cele găsite într-o expediție anterioară de liderii noștri, și să rezolvăm pe cât posibil problemele administrative care se pot rezolva.

Dintre locurile descoperite de expediția anterioară a „echipei de la Sibiu” (Nico, Nicu, Adi Cozma, Bogdan) pe Valea Sălcioarei, deasupra de Sălciua pe stânga Arieșului, am ales unul în care toate problemele principale administrative par a fi rezolvabile – și deci suntem foarte aproape de a avea un loc fantastic de camp pentru Campul Centrului Local de anul ăsta! ;)

Pe lângă vestea asta (îmbucurătoare), m-am gândit că ar fi util să detaliez un pic cum gândim noi în Centrul Local alegerea unui loc potrivit pentru Campul Centrului Local, poate e de folos și pentru alte grupuri :)

Update [6 iunie 2014]: am adăugat la sfârșit câteva sugestii de la lume :)

Putem identifica o listă de criterii după care putem evalua un loc de camp pentru a vedea cât de potrivit e pentru o anumită activitate. Aici mă refer în special la campurile mari, de vară, de centrul local, care implică o bază statică, mulți participanți din toate ramurile de vârstă, o durată de măcar o săptămână – cam cel mai acoperitor scenariu. În mod evident, pentru campuri cu alt specific, unele dintre criterii nu se aplică :)

1. Distanța față de Centrul Local e un factor care influențează mai multe lucruri: costul total al campului (costuri de transport participanți și costuri de transport materiale), posibilitatea ca părinții să vină la Ziua Porților Deschise (dacă aveți așa ceva :P), posibilitatea ca cercetași mai vechi, adulți care lucrează să poată să vină pentru câteva zile, mai ales în weekend, dar și facilitatea vizitelor „de lucru” la locul de camp înaintea desfășurării efective. În mod tradițional, Campurile de Centru Local la Alba Iulia se fac într-o rază maximă de 120 de km de Alba Iulia (2013 – 50km, 2012 – 105 km, 2011 – 25km). Locul de camp pe care îl analizăm anul ăsta e la 100 km de Alba Iulia.
   
2. Acces auto – Un camp mare înseamnă multe materiale – noi plecăm din Alba Iulia cu un camion plin – corturi mici, corturi mari, lăzi cu scule, generator, toate ustensilele de bucătărie (noi gătim pe gaz), o primă tranșă de mâncare, paleți și cubitainer plus toată instalația pentru apă, și așa mai departe. Accesul auto este esențial pentru noi – toată distanța pe care n-o poate parcurge un camion trebuie cărate muuuulte kilograme de materiale cu mâna. De asemenea, un acces auto bun este esențial pentru aprovizionare în timpul campului – cu mâncare, la nevoie, cu apă, cu lemne de construcții, cu lemne de foc.Reversul medaliei aici este că un acces auto foarte bun într-o zonă faină o să atragă mulți … paltonari să le zicem, sau turiști de asfalt, care s-ar putea să vă strice liniștea și pacea. Locul de camp de acum este chiar pe marginea unui drum pietruit de acces, care însă nu se „leagă” de nimic în amonte, ceea ce sperăm să înseamne trafic redus :)

   

3. Apă potabilă – oriunde ai avea campul, și oricâtă lume ai avea acolo ai nevoie de apă potabilă pentru toată lumea. La un calcul minimal, 2 litri de lichide pe zi x 100 de oameni sunt cel puțin 200 de litri de apă potabilă de care e nevoie, în fiecare zi (40 de bidoane de 5l, dacă vă e mai simplu să vă imaginați).Apa potabilă este un risc major pentru orice loc de camp, pentru că probleme cu sursa de apă pot duce la îmbolnăviri imediat și la scară largă. Un loc bun de camp trebuie să aibă acces la o sursă bună de apă. Cu puțin noroc, și la recomandarea localnicilor, o să găsiți fântâni sau izvoare – unele izvoare sunt bune, unele nu sunt așa de bune, unele seacă și unele devin de nefolosit dacă plouă un pic mai mult. De asemenea, unele izvoare bune nu fac față utilizării constante – au apă, bună, dar nu suficientă pentru 100 de oameni, lucru care trebuie luat în considerare.Un buletin de analiză al apei este important de făcut, mai ales dacă nu sunt dintr-o sursă folosită în mod comun (izvorul din sat, apa captată a unui sătean). Aici, la Sălciua, sperăm ca, cu sprijinul autorității locale, să luăm apă din captarea de apă a comunei, care trece pe lângă (sau pe sub) locul de camp, și care ar trebui să fie atât suficientă cât și sigură. Totuși, locul de acces în captarea cu apă este la câteva sute de metri în amonte față de locul de camp, ceea ce înseamnă că vom face drumuri zilnice cu o mașină și cu bidoane pentru alimentare.
4. Apă de spălat / curgătoare – apa potabilă pentru 100 de oameni poate să fie foarte prețioasă – nu o dată am pățit ca izvorul de unde ne alimentam să sece temporar din cauza suprautilizării. Așa că pentru spălat pe mâini, pentru dușuri, pentru spălat vase este nevoie de muuuultă apă – un curs de apă lângă camp este ideal, mai ales dacă nu seacă vara și dacă nu inundă locul de camp în caz de mega-ploaie. În general, din experiența mea personală, campurile care nu sunt cu acces facil la un curs de apă pun probleme logistice mari pe partea de igienă personală.Pentru că un număr mare de oameni poate ajunge să polueze foarte mult un pârâu mic, câteva măsuri sunt esențiale pentru protejarea locului. Spre exemplu, noi folosim un săpun / detergent special conceput pentru așa ceva, eco-friendly pe care îl comandăm special. De asemenea, apa de la spălat nu merge direct în pârâu, ci în pământ.

   

   Locul pe care ni l-am propus lângă Sălciua a fost ales și din cauză că în celălalte locuri pârâul care trece pe-acolo poate intra în pământ vara pe o secțiune și să rămânem fără apă de spălat.

5. Disponibilitate lemne (de foc, de construcții și, eventual, de gătit) – lemnele sunt esențiale pentru orice camp, fie că e vorba de căldură și lumină noaptea pentru animația la focul de tabără sau pentru planton, sau de gătit, sau, de ce nu, pentru făcut apă caldă.
   1. Focul (focurile) de tabără de seara, mai ales pentru un camp mare, mănâncă mult lemn pentru că trebuie să ardă cu flacără mare măcar 3 – 4 ore pe noapte, și să nu se stingă până dimineața pentru planton. Poate fi important să nu depinzi de un pădurar sau de alți factori externi ca să le poți obține – o pădure în apropiere poate fi foarte utilă, mai ales dacă nu e foarte „curățată”, dacă sunt multe „căzături”, cum le zice – singurele lemne pe care avem voie să le luăm. Lemnele pentru gătit (dacă se gătește pe lemn) sunt la fel de importante, atât că necesarul final de lemne este considerabil mai mare.
   2. Lemnele de construcții sunt mult mai greu de obținut din pădure (nu prea găsești căzături drepte, la dimensiune și solide pentru construcțiile standard de camp), așa că soluția noastră, de cele mai multe ori, este să solicităm sprijinul ocolului silvic din zonă, fie că e privat, fie că e public – o mică investiție aici poate să ne scape de mult timp pierdut căutând și cărând lemne de departe din pădure.Important când solicitați lemne de construcții este SĂ NU FOLOSIȚI TERMENUL DE CONSTRUCȚII fără să-l explicați concret, în diametre de trunchi și lungimi. Dacă spui unui pădurar că vrei lemne de construcții, o să te trezești cu lemne de cabană – și vă spun din experiență că e foarte greu să ridici un camp cu lemne de cabană! :)
6. Costul terenului – orice bucată de pământ este în proprietatea cuiva – a primăriei, a comunității (spre exemplu, prin composesorat) sau proprietate personală. Este esențial pentru organizarea campului să existe cel puțin o înțelegere cu toți proprietarii terenului (noi preferăm să nu mai mergem prin intermediari), și ca ei să înțeleagă ce urmează să se întâmple acolo.În general, pentru camparea în proprietățile private se poate ajunge la o înțelegere financiară modică cu proprietarii (600 – 800 de lei sunt bani pe care i-am plătit în trecut). Composesoratele și primăriile sunt mult mai deschise la colaborări, proiecte comune, promovare. De asemenea, pentru proprietățile private, primăriile pot fi de ajutor în identificarea proprietarilor de drept. La locul curent de camp, cu ajutorul unui reprezentant al primăriei sperăm să identificăm în următoarea perioadă toți proprietarii de teren și să avem o discuție cu ei.
7. Oferta turistică și de activități a zonei – pentru noi un camp înseamnă aproape inevitabil măcar o drumeție de o zi, și dacă se poate, o faptă bună pentru comunitate, descoperirea zonei și a tradițiilor locale – un loc bun de camp trebuie să îți dea posibilitatea să îți construiești ușor un program variat și bogat. La Sălciua, unde ne-am ales locul, suntem relativ aproape de comună (2 km) și suficient de aproape de traseele turistice interesante din zonă (Scărița-Belioara la 3h, Huda lui Papară la 2h cu continuare pe Cheile Râmețului sau în alte zone, valea Arieșului cu potențial de activități cu canoe …)

   

Lipsa oricăruia din cele 7 criterii de mai sus nu este insurmontabilă. Spre exemplu, am făcut în doi ani diferiți camp în care cursul de apă era fie foarte departe fie prea mic. Am construit baraje, am făcut rezerve de apă în dușuri, am desfundat fântâni vechi, am adus pompe și s-a rezolvat. În doi ani diferiți (aceeași doi ani :P), fântânile de alimentare cu apă potabilă au trebuit golite de apă (cu pompe), curățate de sedimente, dezinfectate și re-testate. De asemenea, am făcut camp într-un loc în care accesul auto se putea face până la 500 de metri în aval de camp, și am cărat cu spatele toate materialele. Am făcut mai multe campuri în zona Șureanu, unde accesul auto era problematic până de curând, și am supraviețuit …

Dar pentru oricare criteriu din cele 7 pentru care locația pe care o evaluați primește un scor slab înseamnă ca trebuie să fiți inventivi și să cheltuiți niște resurse – de timp, de bani, sau de oameni, să le rezolvați …

Dar dacă este să alegeți între mai multe locații, poate lista de mai sus vă poate fi de folos la evaluare și diferențiere :)

Dacă credeți că mai sunt și alte criterii esențiale pentru alegerea unui loc de camp, vă rog să-mi scrieți și le voi adăuga aici, pentru o listă completă și rapidă cu lucruri de verificat pentru alegerea unui loc bun de camp! :)

Alte criterii bune de luat în seamă

De când am publicat articolul am primit o serie de sugestii, cele mai multe dintre ele valide, pe care eu în general le-am sărit pentru că ar fi însemnat o intrare în detalii mai adâncă decât îmi propusesem inițial.

• Semnal telefon – după cum spunea și persoana care a comentat mai jos, semnalul de telefon este un atu important pentru campuri. Nu sunt neapărat de acord că copii au nevoie să sune acasă – eventual pentru lupișori. Dar pentru partea de aprovizionare / coordonare este foarte bine să poți comunica cu „baza”. De asemenea, monitorizarea grupurilor plecate în hike se poate face mai bine. Am făcut campuri și fără semnal, și a fost mai greu pe administrativ, dar ne-am descurcam. Am făcut și campuri în străinătate, unde problema e și mai complexă, și a fost ok. Câteodată poate fi utilă stabilirea unui telefon „al campului” cu o cartelă preplătită pe rețeaua care funcționează cu siguranță în zonă, al cărui număr să fie anunțat înainte de plecare părinților.
• Zone protejate / speciale – există zone care au reguli speciale pentru partea de campare – cum ar fi Parcul Natural Apuseni. În general Parcurile Naturale colaborează cu cercetașii, dacă sunt notificate din timp, dar se și agită dacă nu … (am pățit acum doi ani să vină să ne certe …). Discuția cu administratorii de la Parcul Natural / Zona Protejată ar trebui să aibă loc indiferent dacă locul de camp este proprietate publică sau nu!
• Proximitatea unui medic / spital poate fi un criteriu secundar, dar de avut în vedere că distanța se calculează aici în timp, nu în kilometri – dacă drumul e rău, degeaba e spitalul la 20 de km … În general este bine să știți care este cel mai apropiat spital și chiar să îi notificați de localizarea campului.
• Posibilități de aprovizionare – dacă faceți un camp mare și pe mai multe zile, o să aveți nevoie să vă alimentați măcar cu lucrurile de bază – un magazin sau o fabrică în zonă poate rezolva unele lucruri. Deși ăsta nu e un post despre cum să faci un camp, ci despre cum să evaluezi un loc de camp, câteva lucruri de luat în seamă aici:
  • dacă nu aveți alte aranjamente (sponsori, …), magazinul din primul sat o să fie de cele mai multe ori bucuros să vă facă toată alimentarea prin magazinul lui, mai ales dacă rămâne și el cu ceva (în general scorurile la magazinele de sat sunt mai mici decât la cele de la oraș, deci voi oricum ieșiți bine).
  • în general administratorul magazinului (sau altcineva considerat „șerif” în sat) vă poate intermedia direct cumpărarea de cantități mai mari de lapte / ouă de la săteni, să nu trebuiască să mereți voi să negociați cu fiecare. Un pas la identificarea locului de camp poate fi identificarea persoanei care poate face asta pentru voi :)