(Cum) functionam?

Am auzit de la mai mulți lideri cercetași, la Adunarea Generală sau în alte contexte, ideea că regionalizarea este soluția la rezolvarea problemelor organizatorice ale asociației noastre – regionalizarea fiind acel proces în care regiunile preiau o serie de responsabilități administrative, de formare, de reprezentare și chiar de programe de la nivelul național.

Se întâmplă să fiu de acord, peste ceva vreme regionalizarea va fi cheie în dezvoltarea noastră. Dar sentimentul meu e că mulți din cei care vorbesc de regionalizare acum o fac nu pentru că au gândit lucrurile până la capăt sau pentru că au un plan de perspectivă, ci ca să păstreze un status quo, ca să „scape” de controlul „Bucureștiului”, mai repede decât să obțină o autonomie pe care să o poată folosi în dezvoltarea cercetășiei la nivel local.

camp 2012 294Cred că avem nevoie de o nouă abordare în organizarea în teritoriu (dar și la nivel național) a organizației pentru a putea să fim mai relevanți și mi-am propus să încerc să scriu o serie de articole aici în care să susțin câteva propuneri pentru asta. Orice abordare care înseamnă creștere va fi însă una care va necesita multă muncă, mult efort, recompensarea grupurilor care fac pași înainte, dar și despărțirea de grupurile cu probleme care nu aleg să meargă înainte și să crească.

În primul rând cred că avem nevoie atât la nivelul fiecărui cercetaș din fiecare Centru Local, cât și la nivel de organizație, de o evaluare onestă cu privire la unde ne găsim din punct de vedere organizatoric, democratic, de funcționare practică. O asemenea evaluare nu o putem face decât raportându-ne la „constituția” ONCR, pe care ne-am asumat-o cu toții, ca și grupuri – la înființare, ca și cercetași – la semnarea adeziunii. Ce urmează nu e o critică, dar poate că ar fi util să privim lucrurile astea și să ne auto-evaluăm sincer în Centrele noastre Locale.

Atâta vreme cât nu ne putem guverna corect și bine la nivel local, nu prea avem de ce să ne imaginăm că o să facem o treabă bună să ne guvernăm la nivel regional. O regiune va presupune, implicit, o structură de conducere care înseamnă timp adițional de voluntariat din partea membrilor ei – și nu puțin.

Centrele Locale care sunt considerate „mari” s-ar putea să se descurce singure la nivel local, dar câte din ele ar fi dispuse să își dubleze numărul de ore de voluntariat (cu voluntari noi sau solicitând muncă suplimentară de la voluntarii curenți) pentru a prelua, și doar temporar, nivelele regionale în condițiile în care în multe locuri nivelul local e parțial sau complet destructurat?

Nu putem aștepta în permanență ca de la nivelul național să ne vină idei, activități, stagii și alte lucruri fără să avem o structură locală sănătoasă, care să respecte principiile democratice ale cercetășiei, și care să își aducă contribuția la nivel național.

Ce înseamnă funcționarea democratică a unui Centru Local, conform statutului ONCR? Sunt câteva structuri care trebuie să existe, indiferent de dimensiunea centrului local: Adunarea Generală, Consiliul Centrului Local, consiliile de unitate.

Adunarea Generală a Centrului Local

Cercetășia are ca valori proprii democrația și implicarea tinerilor în luarea deciziilor. Adunarea Generală a Centrului Local este poate cea mai naturală expresie a acestor valori – indiferent dacă grupul este mic sau mare, Adunarea Generală trebuie să aibă loc în fiecare an! Acolo fiecare membru are un cuvânt de spus – chiar dacă nu are drept de vot, poate să participe activ la schimbarea lucrurilor care li se par a trebui să fie schimbate în Centrul Local, poate să se informeze cu privire la cum se cheltuie banii, unde se duc cotizațiile …

Mai mult, ONCR are un sistem în care Adunările Generale ale Centrelor Locale au loc înainte de AG național – tocmai pentru a fi posibil ca AG locală să îi consulte pe toți membri cu privire la subiectele care urmează să fie supuse la vot la AG națională, și care le vor influența în mod direct viața cercetășească.

Pe lângă aspectele administrative, AG locală poate fi un cadru bun pentru tot felul de alte ceremonii, de la depunere de promisiuni la oferirea unor distincții, badge-uri, anunțarea unor evenimente și așa mai departe.

Adunarea Generală ar trebui să facă parte implicit din viața Centrului Local, fiind poate cea mai importantă expresie a democrației și a implicării tinerilor în luarea deciziilor la nivelul întregului Centru Local. Acum, vin cu întrebarea – câți dintre voi ați participat la Adunarea Generală a Centrului Local? Câte Centre Locale NU au organizat Adunarea Generală locală în 2014? 

Consiliul Centrului Local

Consiliul Centrului Local e format din minim 5 oameni, din care unul șeful, membri majori ai Centrului Local (cu excepția șefului, care trebuie să aiba 21+). CCL este ales o dată la 3 ani de către membri cu drept de vot în Adunarea Generală locală – adică de eXploratorii peste 16 ani, de seniori, de lideri și de adulți.

Consiliul Centrului Local este însărcinat cu implementarea deciziilor Adunării Generale și prezintă acesteia rezultatele de câte ori este nevoie. De asemenea, CCL ia decizii între două Adunări Generale care trebuie să se încadreze în limitele generale propuse de AG, pentru a putea funcționa Centrul Local, de exemplu:

  • cine merge la evenimente naționale / internaționale din partea Centrului Local
  • aplicarea pentu fonduri, finanțări, sponsorizări
  • acordarea dreptului de depunere a promisiunii, la propunerea liderilor de unități
  • implicarea Centrului Local în proiecte mari, care implică tot Centrul (gen Festivalul Luminii, Campul Centrului Local sau UP, sau evenimente externe)

Consiliul Centrului Local trebuie nu doar să existe, ci să și funcționeze – oamenii ăia 5 sau mai mulți trebuie să fie activi, să răspundă la apeluri, să țină legătura unii cu alții, să se întâlnească – să vorbească cu nivelul național. Un Centru Local cu un șef monolitic, o singură persoană care știe tot, face tot și nu acceptă / nu găsește soluții să încurajeze și pe alții să își asume răspunderi este condamnat să rămână pe loc.

Unul din motivele pentru care sunt mai mulți membri în Consiliul Centrului Local e că mai multe capete pot ajunge împreună la soluții mai bune decât unul singur – se consultă, discută, dezbat, se „controlează” și se „moderează” unii pe alții, în așa fel încât deciziile finale să fie cele mai bune posibile.

Uite câteva întrebări de evaluare a Centrului tău Local aici:

  • știi cine sunt cele patru persoane care, pe lângă Șeful Centrului Local, sunt membre în CCL? Bonus: știi și care cu ce se ocupă?
  • când au fost organizate ultimele alegeri la nivel local? S-a respectat durata de 3 ani a mandatului CCL?
  • este Consiliul Centrului Local funcțional? Are întâlniri periodice, chiar dacă sunt o dată la trei-șase luni?

 

Ca și concluzie, crearea unor nivele regionale ale organizației nu are cum să fie o soluție dacă nivelul local nu are o structură de conducere funcțională – un nivel regional care nu are cu cine vorbi la nivel local va fi la fel de ineficient ca unul național cu aceeași problem – atâta că va chinui mai multă lume :)

Nu mă aștept să existe schimbări imediate, dar dacă nu promovăm o cultură participativă la nivel local, și să insistăm pe încurajarea ei – în activitățile cu eXplo, cu seniori, în discuțiile cu lideri – nu avem cum să depășim momentul ăsta.

Vă invit pe toți – eXploratori, seniori, lideri – care ați dat răspunsuri negative la întrebările de mai sus – să vă mobilizați și să aflați răspunsul la ele, și apoi să îi ajutați și pe ceilalți cercetași să o afle. Mai mult, vă încurajez pe toți să citiți statutul, și, dacă considerați că aveți timpul necesar și putere de muncă – să ajutați Centrul vostru Local să facă pași pe drumul spre o bună organizare la nivel local. Și dacă vă pot ajuta cu ceva, eu unul vă stau la dispoziție.

7 comentarii la „(Cum) functionam?”

  1. Sunt intrutotul de acord cu tine Yeti…
    Am avut o experiență interesantă la Vâlcea cred că știi despre înființarea la începutul anilor 2000 a încă 11 centre locale în județul Vâlcea. Nu ne-a afectat foarte mult bunul mers al lucrurilor la c.l. pentru că nu am fost decât trei lideri care am făcut ”teren” pentru a ajuta la constituirea de grupuri de inițiativă, cum le spunem acum…Necazul a venit din altă parte, tocmai lipsa unei structuri regionale sau județene a constituit una din cauzele dispariției rând pe rând a centrelor ramanand în cele din urma alături de noi doar Drăgășani și Călimănești acum suntem numai cu Drăgășani și nou înființatul GI ”Posada” Perișani. Am vrut să facem un consiliu județean așa pe lângă statut dar nu am reușit…A doua cauză, determinantă, a fost că cel puțin în mediul rural nu s-au găsit adulții care să devină lideri…În fine, poate mă întrebi ce mi-a venit atunci să înființez c.l. Eram în CN de mai mulți ani și aveam un proiect de dezvoltare, mai intâi unul inițiat de dl. Nelu Bădițescu, trezorierul ONCR care propunea regiunile cercetășești dinainte de 1937, se cam suprapuneau cu provinciile istorice și apoi când a venit în Consiliul Național Vali Goran și a fost numit resp cu dezvoltarea s-a mers pe ideea comisarilor regionali …în acest context eu și nu numai eu, și alți membri ai CN am trecut la treaba…Te întreb, crezi că este momentul potrivit să relansez și să relansăm o campanie de înființare de G.I. precedată, se înțelege, de acțiuni de promovare a cercetășiei ca sistem, metodă, Mișcare, organizații, etc?…

    1. Nicule, cred că momentul este să facem o evaluare la ce avem și ce trebuie susținut, mai repede decât să ne extindem pe o structură de tip castel de cărți de joc. Dezvoltarea cercetășiei pe termen lung ar trebui să fie una organică, dinăuntru, și nu una forțată – atâta vreme cât nu știm încă să definim foarte bine ce înseamnă cercetășie românească, cum ar trebui să funcționeze un Centru Local și alte aspecte cheie – nu prea avem ce promova …

  2. Nu am spus nimic despre centrul local…desi facem campuri frumoase, concursuri și școli așijderea, avem și noi multe de pus la punct ca să nu spun în pordine, vor fi subiecte de discuție la focuri în nopțile din campul de la Perișani și la școala de alpinism…ne ai întâlnim și pe vară la sediu sau la grădină (de vară…HI!…)…și la toamnă o luăm de la început, gospodărește…Deja știm care a fost punctul tare al acestui an cercetășesc…organizarea activității la lupișori…și apoi campul Cupei care a fost unul dintre cele mai reușite din cele 17 ediții câte am făcut până acum…

  3. In primul rand, multumesc Yeti ca ai adus in atentia publica subiectul asta.
    E prea lung articolul ca sa comentez acum. Insa am 2 aspecte pe care vreau sa le aduc in vedere:
    1. Calitatea de membru cu drept de vot este data de varsta, asa cum spuneai, minim 16 ani, de plata cotizatiei si statutul de membru activ cu promisiunea depusa(conform art. 40 (3) din statut.

    2. Cresterea

    Aici povestea devine ceva mai complexa.
    Oricecrestere are un cost. Daca e sa luam o perspectiva business, crsterea sustenabila si sanatoasa este direct influentata de potenta Fluxului de Numerar (cashflow – FN). Cu alte cuvinte sa ai suficienti bani in fiecare luna pentru x luni de aici inainte pana la amortizare.

    La cercetasi, ca si in business conteaza sa faci in asa fel incat sa ai grija de ‘CashFlow’ in cazul nostru nefiind exlusiv banii ci si forta de munca – sa o numim Fluxul de Voluntari FV.
    In egala masura sustin ceea ce zici cu ecaluarea sincera la nivel de organizatie si pe orizontala si pe verticala. Nu ai unde sa sustii crestere daca nici ceea ce ai nu merge.
    Pana aici totul de acord cu tine.

    Completare.
    Banii. Ne invartim in vesnicul cerc nu avem voluntari ne trebuie bani. Nu avem bani ne trebuie mai multi voluntari.
    Avem nevoie sa facem o analiza foarte serioasa asupra ceea ce inseamna crestere si si costurile pe care le implica raportat la FN si FV.

    Acum problema.
    In contextul regionalizarii care ar fi motivul pentru care am investi resursele cele mai pretioase, cresterea ca volum sau pentru cresterea calitativa?

    Imi permit sa duc chiar mai departe ideea si sa intreb:
    Cum e mai bine? Sa regionalizam pentru ca e o nevoie reala sau pentru ca vrem sa cream un cadru de crestere ( sa facem un hambar mai mare ca apoi sa incercam sa il umplem?

    Subiectul asta ma intereseaza in mod direct si chiar mi-ar placea sa facem o dezbatere pe el. Poate chiar un Google Hangout.

    P.S. Am scris si eu la fel de putin, ca puteam sa repornesc blog-ul.

    1. Legat de dreptul de vot, e adevărat că el este dat de vârstă și de respectarea unor reguli interne, dar oricine, chiar și membri mai mici (temerari, spre exempu) pot aduce în discuție subiecte în Adunarea Generală, chiar dacă nu au dreptul să voteze, fie personal, fie prin liderul lor, fie prin altă soluție (părinți, …).

      Sunt de acord cu ambele completări – nu cred că o regionalizare în momentul ăsta ar fi benefică organizației – cel puțin nu una globală. Cred că avem mult de investit fiecare la noi acasă, atât în lideri cât și în educația cercetașilor ca să putem să începem să (re)inventăm mentalitatea de implicare și în aspectele organizatorice și administrative ale Centrului Local.

      Putem să facem un Hangout, să dezbatem – poate chiar o întâlnire „regională” într-un weekend mai liber.

      Și mai cred că am fi cu toții câștigați dacă ți-ai reporni blog-ul :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.