Oare cum ar fi să mergem pe jos de la Cluj la Alba?
În provocarea continuă de a găsi activități care să răspundă nevoilor și posibilităților seniorilor noștri, am căutat să găsim o aventură maximă cu costuri minime, accesibilă pentru toți seniorii. Una din idei a fost întrebarea de mai sus. Și am pus-o în practică. Mai bine zis, am încercat.
Trebuie să recunosc că după aventura-n munții Șureanu din 2015, am avut și un obiectiv personal – ideea de a mă pierde prin munți cu scop îmi surâde. Viața în natură îmi priește, și călătorului îi stă bine cu drumul. De aceea, chiar dacă n-am avut într-un final nici un senior cu noi, cei inițial interesați renunțând mai din timp sau mai în ultimul moment la această aventură, am decis să mergem înainte cu acțiunea.
Pentru că m-am apucat de scris și nu m-am mai oprit, am decis să bucățesc povestea asta în patru – primele două zile (prima a fost scurtă) și apoi fiecare zi până la sosirea glorioasă în Alba Iulia duminică seara, cu mașina, după ce-am rămas cu prea mult drum la sfârșitul concediului.