Întâlnire cu grupul de cercetași din Hoersching, Austria

Între 15 și 18 iulie am fost în vizită în campul de vară al grupului de cercetași din Hoersching, Austria (de lângă Linz). Prietenia noastră cu ei există de la începutul centrului local, ei oferindu-ne un sprijin considerabil la începerea grupului de aici, din Alba Iulia. Pentru a înnoi această prietenie, am mers la ei, cu o delegație reprezentând mai multe generații de adulți, o parte, veteranii, care îi știau pe liderii austrieci, și noi, „tinereii”, care continuăm tradiția.

Am mers cu mașini personale, și drumul a fost destul de obositor. Am prins în camp, două zile și trei nopți, undeva pe la mijlocul campului. Primul lucru care care l-am observat la ei, chiar înainte să intrăm în camp, numai când l-am văzut așa, de pe șosea, este că arată foarte bine. Dă bine la ochi, modul în care sunt aranjate corturile, faptul că sunt la fel, faptul că sunt puse în cerc, cortul mare din mijlocul acestui cerc. Anyways, nice :)

Campul
Campul

În cele două zile ne-am implicat în programul lor, una din zile a fost pregătirea unui program pentru lupișori (care la ei nu iau parte la camp, ci au un camp separat undeva, într-o clădire, și vin într-o singură zi în camp) și cealaltă au fost jocurile olimpice. Obișnuit fiind cu programul destul de încărcat al campului de la noi, am fost surprins sa aflu că programul în campul lor este același în fiecare an, la nivel de zi (spre exemplu joia care am prins-o noi e ziua când vin copii mici în camp, și. neoficial, ziua porților deschise), și este destul de lejer – mult timp liber, mai ales în a doua parte a zilei.

Ce am văzut și mi-a plăcut a fost că ideea de patrulă este extrem de importantă pentru ei, chiar mai importantă decât la prietenii noștrii din Germania. Patrulele locuiesc în același cort, își gătesc și trăiesc campul împreună. Fiecare patrulă are o masă, fiecare patrulă are focul ei, fiecare patrulă are bidonul ei de apă, oalele, sculele proprii. Mi se pare foarte foarte tare chestia asta, și o aș vrea să văd și în grupul nostru, și și în cercetășia din România o mișcare în direcția asta, a patrulei :). Alt lucru interesant a fost importanța pe care o dau impresiei artistice. Modul în care e aranjat campul, pregătirea detaliilor pentru fiecare activitate. Spre exemplu, pentru jocurile olimpice, fiecare patrulă și-a pregătit costume cu legătura la țara respectivă, și a fost construit un podium de la care au fost anunțate evenimentele olimpiadei.

Podiumul olimpic, și "zeița" care făcea anunțurile
Podiumul olimpic, și "zeița" care făcea anunțurile

Pentru olimpiadă, noi, românii, împreună cu liderul responsabil de noi, am fost jamaicani :P și, inspirați din filmul Cool Runnings (pe care eu nu l-am văzut :P) am făcut un „bob” cu care toată lumea s-a dat pe un traseu determinat.

Bobul nostru, "Bob" Marley
Bobul nostru, "Bob" Marley

Ce nu mi-a plăcut a fost că mișcarea seara a fost destul de subțire, din partea copiilor. E drept, adulții s-au strâns la o bere și-o cântare deoparte probabil din cauza noastră, dar după ora 8 seara copii se cam evaporau, probabil în corturi.

Am asistat și la trecerea lupișorilor la temerari, și i-am vizitat pe lupișori la școala unde erau cazați.

În ultima seara a fost seara farfuriilor deschise, și sarmalele noastre și ciolanul din ele au fost extrem de binevenite, având în vedere că mâncarea la austrieci a fost cel puțin subțirică :)

I-am invitat pe austieci în România, la noi, să facem un camp împreună la anul. Au părut încântați de idee, așteptăm răspusul lor :)

4 comentarii la „Întâlnire cu grupul de cercetași din Hoersching, Austria”

  1. mai yeti, poate e complicat dar un efort la nivel national se poate face si e greu la inceput.

    cine stie poate o sa prind si eu cand cercetasii romani vor avea si ei un anumit tip de corturi, toate la fel.

    nu trebuie sa inventam noi ceva ci trebuie doar sa preluam, si daca ideea de Yurta e buna, fiabila si rezistenta, am putea si noi cercetasii romani sa adoptam cat mai repede Yurtele.

    pentru inceput mi se pare buna ideea de lada pentru fiecare patrula. acolo putem sa punem si o Aventura Cercetasului.

  2. Eu nu văd în asta o soluție, cel puțin nu pentru următorii 10 ani.

    Primul argument sunt banii. O iurtă costă mai mult de 1000 de euro, si in ea pot sta, să zicem, 5 cercetași, deci 200 de euro / căciulă. Costă mult, cântăresc mult, ce o să faci când vrei să mergi în hike?

    Al doilea argument la noi este instabilitatea patrulelor. La nemți (ca și la austrieci), cercetașii dintr-o patrulă sunt acolo de la început până la sfârșit, și deci pot primi cortul lor și așa mai departe. Sunt de acord până într-un loc că e un cerc vicios (adică daca ar fi corturi / patrulă ar fi și patrulele mai stabile), dar modelul nostru social pentru cercetași nu funcționează așa.

    Când o să ne permitem să cumpărăm corturi pentru centrul local în așa fel încât să cazăm pe toată lumea, putem cumpăra corturi de-astea de munte standard, tip iglu, toate la fel.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.