Despre cadrul simbolic în Campuri de Centru Local, episodul 1

Acum nu foarte multă vreme, Diana a scris un post despre campul Centrului Local Cluj, a cărui încheiere ar trebui să servească drept motto pentru fiecare training cercetășesc pentru lideri de-acum până devine realitate:

Cine nu are Camp de Centru Local, să-și facă!

Consider că un Centru Local de succes, pe lângă multe alte ingrediente, are nevoie să aibă un camp de vară, un reper anual fix unde se întâlnesc toți membrii grupului, unde se face o punte între generații, unde liderii în pregătire au șansa să învețe, pe modelul learning by doing, cu ce se mănâncă cercetășia ca și lider. Rolul unui asemenea camp în viața grupului este atât de important încât cu greu pot să-mi imaginez un Centru Local de succes fără el și, pe partea cealaltă, poate fi motorul pentru construirea unui Centru Local de succes – o să scriu odată și despre părerea mea cu privire la subiect, până atunci, citiți post-ul Dianei :)

Eu aș vrea să mă opresc vreme de un post câteva posturi (am scris așa de mult că a trebuit să împart postul în episoade :P) pe importanța cadrului simbolic pentru un camp, mai ales pentru unul de anvergura asta. Cadrul simbolic (sau altfel spus, povestea) este un fir epic care leagă toate elementele programului împreună, și care vine la îndemâna liderului pentru a lega activitățile laolaltă, pentru a face programul atractiv pentru cercetași și pentru a-i motiva să fie implicați 100% în activități.

Cadrul simbolic este unul din cele 7 elemente ale metodei Scout – și ca atare ar trebui să facă parte, într-un fel sau altul, din orice activitate cercetășească. Fiecare ramură de vârstă de la cercetași are un cadru simbolic propriu, strâns legat în sistemul de progres personal – pe care își construiește, pe termen lung, planul de activități. Ieșirile de una – două zile sau chiar și campurile de unitate se pot integra în povestea ramurii de vârstă. Dar campurile de vară sunt o provocare în acest sens, pentru că aduc laolaltă cercetași din toate ramurile de vârstă – dar și cercetași mai vechi, care nu sunt lideri și prieteni ai cercetașilor, și programul lor câteodată este comun și câteodată nu – și, ca bonus la complexitate, mai și durează mult :)

Cum construiești un cadru simbolic pentru CCL?

Mai jos sunt câteva note bazate pe experiențele mele ca lider cercetaș și ca organizator de evenimente cercetășești. Dacă nu sunteți de acord cu mine, sau ați avea lucruri de adăugat, vă rog să nu ezitați să folosiți cutia de comentarii de dedesubt, m-ar ajuta mult :)

Ca să faci o poveste care leagă tot trebuie să ai deja cel puțin schițat ce este acel tot: cam câți participanți ai, care este distribuția pe ramuri de vârstă, cum arată locația, atât ca spațiu cât și ca ofertă de obiecte locale și turistice. Trebuie să ai la îndemână, evident, o vedere generală a programului. Ajută să cunoști, măcar în principiu, cadrele simbolice ale ramurilor de vârstă, ca să știi cu ce trebuie să te integrezi.

După ce ai toate informațiile astea, echipa care pregătește campul poate începe să facă un brainstorming pentru tema generală. Sunt două abordări mari aici: pornești de la o poveste existentă (spre exemplu o carte, un film sau chiar și evenimente istorice sau alte lucruri de felul ăsta) sau inventezi ceva complet nou. Fiecare din direcții are avantaje și dezavantaje.

Tema generala

Când pornești o poveste de la zero ai considerabil mai mult de muncă dar ești foarte flexibil – tu decizi ce se întâmplă, cine sunt personajele, când și ce se întâmplă. Asta poate fi și bine și rău, în funcție de talentul de povestitor al celor care scriu povestea. Efortul cel mai mare vine la introducerea tuturor în lumea poveștii, pentru că nu există elemente cunoscute dinainte de participanți pe care imaginația lor să le folosească – așa că povestitorul trebuie să facă toată treaba asta singur.

 

Radu este unul din personajele pozitive din Provocarea Zeilor cross-country game-ul din CCL2012 (foto: Ioana AVRAM)
Radu este unul din personajele pozitive din Provocarea Zeilor cross-country game-ul din CCL2012 (foto: Ioana AVRAM)

Dacă pleci de la o poveste existentă (spre exemplu Lord of the Rings, Robin Hood, Basmele Românilor sau Mafia Italiană) pornești deja cu o temă care în mintea celor mai mulți (atât a liderilor, cât și a copiilor) este deja stabilită, și pe care mai ai de construit doar punctual. Totuși, atenție la un aspect care, surprinzător, este foarte ușor de uitat: diferențele de generații. Lupișorii nu știu cele mai multe din povești, or să fie mulți temerari care nu știu cine este Darth Vader, unii eXploratori care o să se uite cruciș când le spui de Sailor Moon și o să ai lideri care n-or auzit niciodată de Ray William Johnson.

Încă un aspect de reținut aici este că trebuie umblat cu multă grijă la cum sunt alese personajele. Într-o poveste arhicunoscută, cum este să zicem Harry Potter, dacă tot am pornit cu exemplul ăsta, toți copii o să vrea să fie Harry, Ron sau Hermoine – lucru care ar trebui prevăzut și gestionat ca atare – ca să rămânem în universul Hogwards am putea preveni o asemenea problemă începând povestea cu

au trecut 10 ani de când Harry Potter și prietenii lui au terminat școala la Hogwards, iar acum este rândul vostru să deveniți mici vrăjitori și vrăjitoare

Conflictul

Cele mai bune povești au o intrigă bine pusă la punct. De multe ori veți avea unul sau mai multe personaje negative, conflictul fiind evident între bine și rău. În Lord of the Rings personajul negativ este răul reprezentat de Sauron, în Robin Hood este nedreptatea reprezentată de Șeriful de Nottingham, dar nu în toate poveștile conflictul este atât de simplu de definit, nu toate au un personaj negativ – spre exemplu dacă pornești cu o temă de camp cu Dacii și Romanii – „conflictul” va fi între mai multe grupuri, și nu există neapărat doar bine și rău, ci mai mult o formă de competiție

Este bine ca întotdeauna campul să se termine pe un ton optimist, în concordanță cu valorile cercetășiei, spre exemplu, cu o rezolvare fericită a conflictului – o concluzie simplă, de tipul binele învinge răul, adevărul strălucește chiar și în întuneric sau dacii și romanii devin prieteni pot da o notă pozitivă încheierii campului, și ajută la procesul educativ.

Ciapci era unu din salahori, personajele negative din același joc (foto: Ioana AVRAM)
Ciapci era unu din salahori, personajele negative din același joc (foto: Ioana AVRAM)

Din experiența personală, un conflict în care taberele sunt definite pe ramurile de vârstă (temerarii sunt dacii, eXploratorii sunt romanii) poate fi foarte interesant, dar greu de ținut în frâu, fiind de preferat eventual pentru campuri în care sunt mulți cercetași, dar și lideri, cu experiență. Cealaltă variantă este una în care personajul negativ este dinafara participanților la camp (pot fi lideri mascați, poate fi secret, poate fi nedefinit).

Integrarea activitatilor

Campurile de vară au în general o structură a zilei bine pusă la punct. Spre exemplu la noi în campuri în fiecare dimineață la aceeași oră se dă trezirea, apoi după un sfert de oră se face chemarea la catarg, unde se deschide oficial ziua, urmata într-un sfert de oră de micul dejun. În fiecare seara (cu mici excepții) se ia cina la aproximativ aceeași oră, și apoi urmează focul de tabără și orele de stingere succesive pentru diferitele ramuri de vârstă. Rutina asta poate intra cu ușurință în cadrul simbolic – folosind exemplul de până acum:

la colegiul Hogwards, de la înființarea școlii toți micii vrăjitori care nu vor să se trezească cu un broscoi în ceai sau cu o mătură care zboară doar în diagonală trebuie să se trezească exact când soarele ajunge la trei degete deasupra pădurii.

Apoi sunt activitățile mari, care se pot planifica de acasă: hike-ul trebuie să aibă locul lui în poveste, depunerea de promisiune poate fi integrată aici, atelierele, activitățile de ecologizare – toate trebuie să își găsească un loc în poveste. Spre exemplu:

Hagrid a plecat pentru câteva zile să-l viziteze pe fratele lui, Gwarp, și ne-a rugat să dăm o tură prin Pădurea Interzisă să avem grijă de animalele fantastice pe care le crește acolo.

În funcție de nevoie, aici se poate „forța nota”. Spre exemplu, dacă se dorește un hike de noapte cu eXploratorii, se poate spune că:

Casa eXploratorilor a primit în sarcină să hrănească Clopoțelele Nopțiicare nu mănâncă decât o singură dată pe zi, sau mai bine zis pe noapte, și doar într-un singur loc în Pădure.

Mai sunt apoi activități sau elemente de program care nu pot fi prevăzute. Spre exemplu, apare nevoia (sau posibilitatea) unei drumeții / acțiuni, sau plouă, se umflă pârâul, vin diferiți invitați în camp. Deși nu este neapărat necesară, includerea acestora în poveste le dă o notă de completitudine poveștii (totul este integrat frumos în ea) și vă ajută să îi țineți pe copii antrenați în firul epic.

Iuli este zeiță în cross country game-ul din 2012 (foto: Ioana AVRAM)
Iuli este zeiță în cross country game-ul din 2012 (foto: Ioana AVRAM)

Rolul liderilor

Ca și ceilalți participanți, liderii trebuie să aibă un rol în camp. Luați în calcul că în cadrul rolului lor, ei trebuie să poată să îndeplinească, fără să iasă din poveste, sarcinile pe care le au în camp.

Este de evitat ca liderii să aibă (cu precădere) un rol care poate fi interpretat ca superior / stăpân celorlalți, pentru că asta poate trimite un mesaj greșit, și este de preferat ca rolurile să fie în general unele de îndrumare, și nu unele de conducere. În cadrul nostru simbolic liderii pot fi asimilați fără mari probleme profesorilor de la Hogward, dar într-o poveste cu dacii și romanii ar fi nepotrivit ca liderii să fie generalii.

Materiale si pregătire

Orice poveste, cadrul simbolic inclusiv, este de succes dacă este bine pusă în scenă. Cadrul simbolic al campului nu este foaia de hârtie pe care ați notat ideile, cadrul simbolic înseamnă că toată lumea intră în pielea personajului și își trăiește campul așa.

Unii salahori au uitat că trebuie să fie personaje negative de care să te sperii ... (foto: Ioana AVRAM)
Unii salahori au uitat că trebuie să fie personaje negative de care să te sperii … (foto: Ioana AVRAM)

În momentele cheie ale campului (festivități, prezentarea unor activități) costumele cât mai creative ajută pe toată lumea să intre în atmosferă (eu am fost partea din față a unui cal odată, spre exemplu – nu mai știu cine era partea din spate :).

De asemenea, dacă aveți vreme, un logo al campului și / sau o poveste care să prezinte situația inițială, sarcini pentru patrule în tema campului date în etapele premergătoare plecării pot să ajute pe toată lumea să intre în atmosfera magică a cadrului vostru simbolic.

În episodul viitor o să încerc să vă povestesc despre cadrul simbolic al campului nostru de vară, Tărâmul Zmeilor, și să identific elementele enumerate aici în el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.