Au trecut 8 ani de cand nu mi-am mai schimbat calculatorul. Multi ani astia 8. Vechiul meu comp, un Duron la 750, a servit multor scopuri si a trecut prin multe suferinte sub mana mea, si cred ca e cel mai forjat calculator pe care il stiu. Acum, cu aparitia pretentiilor mai ridicate ale temelor, cu Oracle si cu masini virtuale, a venit in sfarsit momentul unui upgrade.
Asa ca, joi seara m-am pus pe rapidul de Cluj, si vineri dimineata ii dadeam mesaj la Rares ca am ajuns, sa ne intalnim. Ca de obicei cand merg in Cluj, m-a lovit o melancolie si multe ganduri pe modelul „ce fain ar fi fost ca student daca as fi venit eu la cluj la facultate”.
Imi place Clujul pentru ca e ardelenesc, pentru ca e inghesuit de case nu de blocuri, pentru ca nu se (prea) claxoneaza pe strazi, pentru ca se vorbeste ardeleneste, pentru ca e un oras cu 20% studenti, zeci de cafenele si locuri frumoase, plin de prieteni si cu multi cercetasi calumea.
Pe la pranz am facut si vizita la PC Madd (www.pcmadd.com), de unde am cumparat un Dell Latitude D820 (refurbished), care momentan se misca exceptional cu Ubuntu 7.10 pe care am apucat sa il pun pe el. E o placere sa faci orice pe compu asta, se misca … asa cum ar trebui sa se miste un calculator.
Cu bugetul serios redus dupa achizitie, am mancat copios la Gente, pe centru, cu Rares si Alexandra, si dupa aia am ajuns si in Insomnia la o bere / cafea cu Popicu.
Pe seara, pe la 9, am ajuns acasa la Alba, unde am avut timp de o masa, de un update si de un mailcheck si m-am pus pe trenul de Simeria, pentru inalnirea echipelor nationale din weekendul asta.