Am dat o tură rapidă prin Cetate, pe traseul recent deschis, pe la Poarta III, pe drumul spre bisericuță, apoi prin șanțuri către catedrală. Plimbându-mă pe acolo mă gândeam cât de verde este totul și că, contrar la ce am auzit până acum, nu s-a exagerat cu betoanele.
Cetatea este într-adevăr verde, și, deși arată ciudat pentru noi care când eram în școala generală nu știam că spațiile alea există și când eram în liceu intrarea în locul ăsta se făcea tot prin gaura din gard, e realizată cu bun simț, și cu un oarecare simț practic. „Betonul” cel mai mult sunt de fapt aleile pietruite, care nu arată rău și care par a fi făcute să reziste.
Ideea de a ține parcul deschis până la o anumită oră nu este o invenție românească, am văzut-o și prin alte locuri, și va garanta că tot mobilierul ăla stradal (bănci, pietre, felinare, statui) nu va dispărea cu prima ocazie (am auzit de curând de povestea unui sas care, revenit pentru vizita periodică la gospodăria din zona Sibiului, s-a trezit că îi furasera toată șura, cu TIR-ul). De asemenea, înseamnă că nu se pune problema siguranței și securității personale pe acolo în timpul nopții – care ar putea fi o problemă, având în vedere că spațiul este izolat complet de restul orașului. Totuși, ora 21 ar putea fi împinsă puțin mai spre noapte, mai ales cu lungirea zilei :)
[nggallery id=2]
Pozele nu fac prea multă dreptate spațiului de acolo, fiind făcute pe întunecate, dar impresia subsemnatului (care la București locuiește într-o zonă unde nu se vede pământul, doar betonul de deasupra) este cea de verde recomfortant și de curățenie per total.
Prea putini copaci…
Asta cu copacii este și cu o doză de vrăjeală așa. Adică e o chestie să îți dorești să rămână un parc așa cum ți-l amintești (lucru cu care pot să fiu de acord și și sunt într-o măsură), și cum îl ai în amintirile tale, și e alta să vii cu o teză despre copacii care trebuie conservați.
Casa noastră de la Alba Iulia este construită unde acum mai puțin de 100 de ani era o pădure de salcâmi. Orașele avansează… Copaci se taie peste tot (că doar camioanele alea de azi-vară de la Gârda Seacă nu veneau goale la vale) și nu ce este acum în Custozza ne dă rația de oxigen de care avem nevoie în Alba Iulia.
Copacii plantați pe acolo o să crească în 20 – 30 de ani și o să umple spațiul ăla cu verdeață, și probabil peste 50 – 70 de ani o să trebuiască și ei schimbați …