In post-ul de mai jos, aceia (trei) dintre voi care vor da click pe screenshot-ul atașat, veți observa o aratare ciudată lânga binecunoscuta siglă ONCR din banner-ul sistemului de care vă povesteam atunci.
De fapt, arătarea este varianta 0.1 a logo-ului sistemului informatic pe care mi-am propus să îl implementăm, și este o bufnită (așa se numește și sistemul). De ce? Pentru că bufnița este asociată cu înțelepciune și cu memorie lungă (exact de ce avem nevoie) și pentru că de cele mai multe ori lucrează noaptea, ca și noi :P. Continuă să citești Era să comit o impolitețe
În general nu scriu despre chestii de genul ăsta, nu pentru că nu îmi pasă de ele, dar pentru că găsesc că e foarte greu să vorbești bine despre așa ceva. Voi face acum o excepție, doar pentru că consider că cineva a făcut-o bine.
Cezara este o cercetașă de-a noastră de la Târgu Jiu (ultima oară când am întrebat era la lupișori) și care a descoperit azi vară că suferă de o formă de leucemie. Cercetașii din Târgu Jiu au o campanie de strângere de fonduri pentru a o sprijini care a debutat chiar astă-vară, lucru care mi se pare natural și admirabil.
Spuneam că campaniile de strângere de fonduri pentru situații de genul ăsta sunt delicate, pentru că riști să ajungi să îl pui pe om în situația în care să se simtă vinovat dacă nu te sprijină – că nu poate, că nu vrea, nu contează – ceea ce nu este deloc corect.
Oricum, voiam să scriu aici pentru că cineva a făcut lucrul ăsta bine. Și aici mă refer la în primul rând la Irina Opincaru și la Tromppy și la Adi Secal. Evenimentul a fost un concert de binefacere, anunțat ca atare și promovat către toată lumea, idee care a început timid și care, sunt sigur, prin eforturile celor trei, și a altora, s-a întâmplat foarte strong.
A fost vineri seara, în singurul loc în care putea să se întâmple dacă a fost vinerea – în Varză, și a fost foarte în regulă :)
Mai multe detalii despre cine a cântat acolo și despre povestea Cezarei puteți găsi aici. Sunt și poze de la eveniment, aici.
Ok, știu că post-ul ăsta o să îi intereseze pe foarte puțini dintre prietenii mei, dar am descoperit niște chestii noi și poate mai ajută și pe altcineva.
De când am trecut pe Ubuntu, prin anul 5, am folosit Evolution ca soluție de organizare pentru email-uri, calendar, task-uri și note. Am mai scris aici, trecerea de la Outlook la Evolution poate fi dificilă (pentru că Outlook este, într-adevăr, un tool bun – dar și costă pe măsură!).
Când am făcut trecerea, mi-au lipsit în primul rând stegulețele de follow-up din dreapta mesajelor, posibilitatea încadrării mesajelor în categorii, și posibilitatea încadrării intrărilor din calendar în categorii (categoriile în Outlook sunt marcate cu pătratele alea colorate care arată foarte bine :P) – dar există și în Evolution diferite soluții pentru același stil de organizare.
Am decis acum vreo două săptămâni (după ce am făcut una din pozele de mai jos) să încerc în fiecare zi să găsesc „muniție” pentru a descreți frunțile prietenilor care au nevoie. De atunci caut in fiecare zi câte un lucru funny sau fain, și câteodată chiar găsesc. Nu vreau să le pun aici în fiecare zi, dar am câteva exemple:
Într-o zi, urcând dealul de la Cotroceni cu bicicleta, am dat în trafic de următoarea dubă:
The Mistery Machine
Și, vineri, după Eurobot (de care urmează să scriu curând), am dat o tură cu bicicleta pe la Lacul Morii, de care foarte puțină lume știe / se folosește
Lacul Morii (în București, 20 minute de bicicletă din Regie)
Am avut parte de vreme bună, și plec din Limerick cu părere de rău că nu am stat mai mult și că nu mi-am propus mai multe. Pe partea cealaltă, aia pozitivă, sunt multe lucruri pentru care scurta mea vizită aici a fost o reușită: am reușit să petrec câteva zile cu mama, am pus la punct detaliile pentru următorul proiect (that may be big :P), m-am bucurat din nou de orașul ăsta vechi, și am primit ceva îndrumare de la colegii mamei mele pentru teza mea de doctorat.
Mâine dimineață plec spre Dublin cu autobuzul, apoi la Valencia (via Alicante), ca să particip la INTED2010, o conferință internațională de tehnologie și educație (my first).
Azi a fost o zi plină, și plină de lucruri bune :). De dimineață a ajuns cartea Researching Information Systems and Computers, o carte care sper să îmi ghideze desfășurarea cercetării pentru teza de doctorat. Împreună cu ceva articole mai importante, este acum prioritară pe lista de lecturi, și o să scriu aici când termin de citit.
Am fost în vizită la UL (din nou :) și am mâncat chilli con carne (vezi poza :P), apoi am bântuit magazinele căutând niște haine ca să nu fiu fiul ploii la conferință (și am aflat cât de complicat e să-ți găsesti un sacou :P).
Seara, am fost la Alice in Wonderland, filmul lui Tim Burton. Eu nu mai știu exact cum e povestea cu Alice, dar filmul mi s-a părut ok, chiar interesant. Nu e o nouă scenarizare a cărții originale, ci e mai mult o altă poveste, un fel de Alice Returns to Wonderland. The Mad Hatter vorbește de multe ori în dodii, și a fost prima oară când am simțit că m-aș fi putut folosi de subtitrări la cinema (și prima oară când nu le-am avut …). Umorul din film mi s-a părut un pic cam ascuns pe alocuri, dar sunt multe scene hazlii. Anyway, experiența 3D ok, poveste frumoasă, you should go down the rabbit hole :)
, Chilli con carneThe Living Bridge - cel mai nou pod al UL peste ShannonMore UL grounds & Buildings
