Duminică eram la Sibiu, în vizită cu Andra și Miha la Adi Cozma după Adunarea Generală și nu știu de unde ne-a venit o mega-idee: ce-ar fi să ne facem o plută de PET-uri și să ne dăm drumu cu ea pe Mureș?
Autor: yeti
De ce nu port cămașa de cercetaș
In weekend am avut Adunarea Generală a ONCR, prima de când fac parte din Consiliul Director. A fost o experiență dificilă pentru mine, dar cu rezultate pe care le consider pozitive pentru ONCR, și voi scrie despre Adunarea Generală separat când îmi voi fi adunat toate gândurile.
Până atunci, aș vrea să notez ceva legat purtarea uniformei de cercetaș, și de ce am fost singurul membru al nivelului național care nu s-a prezentat în cămașă / uniformă în fața Adunării Generale. Continuă să citești De ce nu port cămașa de cercetaș
A doua zi la RobotChallenge
Am revenit aici la Aula der Wissenschaften pentru a doua zi de RobotChallenge. Ieri, în grupa 2 la PuckCollect am jucat 7 meciuri, din care am facut 3 egaluri și am luat bătaie de 4 ori, terminând grupa pe locul 6 din 8.
O fi sunând a sore losing, dar erau doi roboți a aceleiași echipe la limita superioară a dimensiunii (care este simply huge: 50x50cm), care aveau o strategie care nu era tocmai fair-play, și care, în final, și-au disputat locul I între ei. Poate că suntem noi învățați de la Eurobot cu reguli de „domnișoare” – aici punctul maxim de atracție a competiției este robot-sumo, unde ciocnirile frontale nu sunt doar tolerate, ci sunt scopul jocului :)
Astăzi concurăm în competiția de Line Follower Enhanced, o variantă de line follower (robot care urmărește o linie pe podea) extinsă cu o secțiune lipsă în linia de urmărit și cu un obstacol (cărămida) undeva pe traseu. Ne punem speranțe mari în Patrocle, robotul nostru care miroase linia cu o cameră.
Live from Viena
Sunt la RobotChallenge, „antrenor” pentru echipa laboratorului nostru, o gașcă foarte entuziastă de boboci de la noi de la Automatică și Calculatoare.
Am plecat ieri de la București, și cele 20 de ore pe tren ne-au cam terminat bateriile. La 9 și-un sfert am trimis avangarda direct la concurs, să ne înscrie, și noi ne-am dus la hostel – care e undeva lângă gară – să scăpăm de ceva bagaje (la hostel a fost și un episod mai trist, în timp ce completam formulare de cazare cineva mi-a șutit portmoneul – se pare că mă urmăresc ghinioanele de genul chiar și aici).
Acum suntem la concurs, pe strada Wollzeile, la o aruncătură de băț de Stephansplaz, unde a fost concursul și acum doi ani. Sunt aici mai multe echipe de la noi de la Politehnică, e Max cu echipa lui, este și o echipă de studenți de-ai mei de la Aplicații Web de anul trecut de care nu aveam nici cea mai vagă idee ca sunt robotiști, și l-am văzut chiar și pe Cornel Amariei, puștiul de la liceul ăla privat turcesc din București pe care l-am adus cu noi tot aici, acum doi ani.
Promit să revin cu poze și cu mai multe comentarii pe măsură ce se întâmplă lucruri interesante.
Update: La primul meci la Puck Collect am făcut remiză (cu ajutorul adversarului, care și-a cam dat autogol :P).
Proiect nou Trac + SVN, într-un pas
Atât pentru proiecte personale, cât și pentru chestii comerciale, folosesc SVN pentru version control. Îmi e la îndemână, deși, având în vedere că de cele mai multe ori folosesc un GUI pentru accesarea lor (gen Eclipse sau RabbitVCS sau ceva de genul ăsta) – aș putea folosi pentru ce fac eu și orice altceva – Dan ne-a trecut, spre exemplu, la robot, pe Mercurial.
Trac este util mai ales pentru echipe și pentru bugtracking, este scris în Python și are și o interfață XMLRPC (pe care eu încă nu am reușit să o folosesc din Eclipse – pentru Trac 0.12 cu Mylyn).
De fiecare dată când vreau să pornesc un proiect nou – poate și pentru că nu se întâmplă foarte des, trebuie să dau un google sau să verific pagina de man pentru cum se creează un repo în SVN, care sunt permisiunile care trebuie setate, cum se creează un environment în Trac, pe unde am pus eu folder-ul care conține site-urile de Trac pe server, și alte chestii cu care îmi cheltui timpul aiurea.