Arzator cu banut, pentru hike

In pregătirile pentru ieșirea tradițională de 22 februarie (despre care o să puteți citi pe site-ul Centrului Local), am avut o discuție cu lideri și cu eXploratori de costuri, de cheltuieli cu campul, mai ales în condiții de iarnă și, desigur de cât de mici sunt bugetele personale ale tinerilor (mai ales a eXplo, care au „viață socială” intensă :).

De la discuția asta ne-am gândit că ar fi fain să facem ceva prin care să le demonstrăm că există și soluții low-cost pentru multe din lucrurile care țin de camp – și mi-am amintit de pennystove – un aragaz mic și portabil, pe bază de alcool. Youtube are o grămadă de variante de construcție. De asemenea, există analize de performanțe, diferite tipuri de combustibil, comparații și așa mai departe. Dar să rămânem la oile noastre.

Nu sunt „expert”, acum câteva zile am făcut primul meu aragaz, dar ca și în multe alte post-uri de-ale mele, obiectivul meu azi este să vă încurajez să experimentați, să vedeți că nu îți trebuie ce știu eu ce abilități să construiești ceva fain și util.

Ca si activitate cercetaseasca

Noi am construit în weekend aragaze cu eXploratorii și cu seniorii, pentru că am făcut pentru prima dată. Dar, cu minime măsuri de siguranță, activitatea se poate face fără probleme și cu temerarii.

Este de preferat să fie o locație outdoor (sau măcar să aveți acces outdoor pentru aprindere), pentru că totuși se lucrează cu substanțe inflamabile.

Activitatea poate fi (și a fost, pentru noi) instructivă și utilă – chiar dacă nu o să-și păstreze cineva aragazul făcut în weekend până la primul camp, știm să facem unul din materiale pe care le putem procura relativ ușor.

Ca și sfaturi pentru lideri – înainte să faceți activitatea cu cercetașii, luați-vă jumătate de oră să faceți unul voi, ca să înțelegeți care sunt problemele care pot să apară. De asemenea, indiferent ce combustibil folosiți, asigurați-vă că este pus bine, unde e marcat corespunzător și nu poate fi confundat cu altceva.

Obiectivul

Construim un aragaz (un arzător) low-cost, pe bază de combustibili la fel de low-cost, ușor construit, ușor de transportat în hike – perfect pentru cafeaua / ceai-ul de dimineață în camp sau în hike.

Materiale necesare

Există multe variante de aragaz de-ăsta „cu bănuț”, dar pentru cea mai de bază variantă tot ce-aveți nevoie sunt:

  • două doze (de suc sau, dacă sunteți seniori sau lideri, de bere) clasice,
  • un swiss (cu forfecuță, deci minim model camper sau hiker), dar merge și un cutter, dacă aveți la îndemână
  • combustibil: alcool etilic (etanol), alcool tehnic (sincer, orice cu suficient alcool să susțină arderea merge), discutăm mai jos de diferențe
  • o monedă de 5 sau de 10 bani (cred că merge și de 50 de bani, dar nu am încercat)
  • o pioneză piuneză (you learn something new every day, mersi Adi) un push-pin, un cui subțire sau orice cu care să poți da găuri micuțe în fundul dozei
  • (opțional) un clește
  • (opțional) un marker

Constructie

Prima dată când am construit un aragaz de-ăsta ne-a luat cam 15 minute, până să ajungem să îl aprindem, deci construcția durează foarte puțin. Pe scurt, uite ce aveți de făcut pentru varianta basic:

Pasul 1 – marcare si decupare arzator si rezervor

Folosiți două cărți de grosimi diferite să marcați uniform dozele
Folosiți două cărți de grosimi diferite să marcați uniform dozele

Marcați dozele cu marker-ul, una trebuie marcată cam la 4 – 4.5 centimetri, cealaltă la 1,5 – 2 centimetri de la bază. Nu îl faceți prea mare, că mănâncă prea mult combustibil.

Puteți folosi două cărți de grosimi diferite si să rotiți doza pentru a obține un marcaj uniform.

După ce le-ați marcat, decupați pe marginea marcată. Dacă folosiți un swiss, atunci dați o gaură cu un centimetru mai sus decât marcajul, decupați fără prea mare grijă la nivelul ăsta (e greu să decupezi cu forfecuța de la swiss direct), și după ce ați decupat complet partea de sus a dozei, decupați, de data asta cu atenție și cât se poate de uniform, pe marcaj, cele două doze.

Păstrați ce rămâne din doze pentru mai târziu (pasul 4).

La finalul acestor operații ar trebui să aveți două funduri de doză care să arate cam așa:

DSC_3201 DSC_3202

Deși nu trebuie făcute la precizie de micron :P, cu cât e mai bine făcut, mai uniform tăiat, mai cu liniarul și mai la unghi drept, cu atât aragazul vostru o să fie mai eficient – chiar considerabil mai bun.

Pasul 2 – pregatirea arzatorului

Doza mai mică va fi arzătorul (și în același timp capacul rezervorului). Trebuie să aibă un număr de găuri pe marginea dintre buza fundului dozei și peretele dozei, și gărui chiar în centrul bazei. Găurile de pe margine trebuie să fie cât mai echidistante atât una de alta cât și față de buza fundului dozei. Cum faceți lucrul ăsta este, cum se zicea în gazeta matematică, un exercițiu pentru cititori :).

Cum ar trebui să arate arzătorul după ce dați găurle
Cum ar trebui să arate arzătorul după ce dați găurile. Dacă nu știți ce este acul de piele sau îi spuneți altfel, este unealta deschisă în poza asta.

E de asemenea important ca găurile laterale (pe net le veți găsi sub numele de jets holes în engleză) să fie cam de aceeași dimensiune. La primul meu experiment am dat găurile cu acul de piele de la swiss, și n-am nimerit nicicum dimensiunile.

Dacă folosiți o piuneză sau un pushpin (pin din ăla pentru tabla de plută), lărgiți ușor gaura când intră pin-ul de tot în gaură.

De asemenea trebuie date găuri în centrul fundului dozei – trebuie date în așa fel încât să poată fi acoperite complet de moneda pe care o să o folosiți. Eu am dat o gaură mai mare în mijloc și 4 găuri în jur. Pentru gaura mai mare puteți să folosiți acul de piele de la swiss, dar cu grijă.

Pasul 3 – potrivirea arzatorului, inchiderea rezervorului

Arzătorul cu marginile pregătite pentru închidere
Arzătorul cu marginile pregătite pentru închidere

Capacul ăsta găurit trebuie să intre în celălalt fund de doză. Având în vedere că vin din doze de aceeași dimensiune, va avea nevoie de un pic de convingere. Cu mâna sau cu cleștele, îndoiți marginea dozei spre interior, în așa fel încât să puteți potrivi doza asta mai mică în cealaltă. Pe unul din site-uri zice că ar fi bune câte o gaură pe îndoiturile de sub fiecare gaură. Aveți grijă să nu rupeți marginea dozei.

După ce ați împins până la capăt partea mai mică în cea mai mare, ar trebui să arate cam așa
După ce ați împins până la capăt partea mai mică în cea mai mare, ar trebui să arate cam așa

După ce ați îndoit marginea arzătorului, împingeți ușor, cu grijă și atenți să nu se fi creat colțuri sau cute ascuțite care să perforeze marginea exterioară.

Arzătorul ar trebui să coboare în doza mai mare până la capăt, și să rămână un pic de bordură de la el până sus. Planul este să se creeze o îmbinare cât de cât etanșă între cele două doze. În modelul meu, unul din pliurile arzătorului era un pic cam mare, și îmbinarea nu s-a făcut chiar perfect, dar n-a fost mare problemă.

Pasul 4 – accesorii

Arzătorul este gata, dar veți mai avea nevoie de cel puțin două lucruri – suportul pentru oală / cană și o protecție pentru vânt. Ambele le puteți face din ce v-a rămas din dozele folosite.

Suportul pentru oală plasat peste arzător
Suportul pentru oală plasat peste arzător

Suportul pentru oală  oala / cana nu se poate pune direct pe arzător, pentru că apoi acesta nu mai are de unde să-și tragă aerul și se stinge. Există multe soluții, cea mai simplă fiind să folosiți partea de sus a dozei din care tocmai ați făcut  protecția pentru vânt. Atenție, trebuie să o decupați în așa fel încât să aibă o margine uniformă, altfel nu o să stea bine oala pe ea.

Protecția de vânt poate fi făcută inclusiv prin poziționarea arzătorului într-un loc ferit, dar dacă tăiați și capătul de sus al dozei din care ați tăiat arzătorului, și apoi o tăiați longitudinal, aveți o fâșie lată de staniu pe care puteți să o puneți în direcția vântului.

Alimentare și funcționare

Arzătorul vostru este gata și pregătit de treabă. Înainte să îi dați drumul, trebuie să știți câteva lucruri.

Combustibil

Combustiblul meu, de la Auchan
Combustiblul meu, de la Baumax

Combustibilul ideal este etanolul (alcoolul etilic) cât mai pur (cât mai multe grade), dar am descoperit că la noi nu prea e ușor de găsit – am găsit alcool alimentar dublu distilat, dar la un scor peste bugetul meu (50 RON la 500ml, la Auchan).

Puteți folosi alcool tehnic (folosit în auto pe post de diluant), noi am găsit  la Baumax cu 16 lei / litru sau la chimicale. Dacă este colorat și parfumat, problema este că colorantul ăla nu arde bine și lasă urme pe aragaz, pe doză și posibil pe cană.

De asemenea, am mai auzit de alcool izopropilic (care cred că se poate găsi în benzinării). Voi mai căuta combustibli și o să mai scriu aici cu descoperiri ulterioare :)

Am înțeles că sunt alcoale de-astea (deși eu nu am văzut) care ard cu o flacără invizibilă. Dacă dați de așa ceva, puteți amesteca puțină sare în combustibil ca să-l coloreze (să-mi spuneți și mie cum a mers!)

Se poate folosi de asemenea și spirt sanitar, deși nu știu cu ce rezultate pentru că are și apă în el.

Alimentare / operare

Funcționarea normală a aragazului este când alcoolul dinăuntru fierbe și vaporii sunt împinși prin găurile laterale și se aprind (cam ca la aragazul clasic). Pentru a face alcoolul dinăuntru să fiarbă, trebuie încălzit un pic. Modul de aprindere a aragazului este următorul:

Pregătire pentru aprindere
Pregătire pentru aprindere

Turnați alcoolul prin găurile din mijloc în rezervor. Nu trebuie să umpleți rezervorul, puneți doar cât aveți nevoie (aici experiența o să ajute). Apoi puneți bănuțul peste găuri, și turnați alcool până se umple fundul bazei (nu trebuie să acopere doar bănuțul, trebuie să fie alcool până la buza arzătorului).

Bănuțul are rolul de a izola găurile de alimentare – așa că trebuie să facă contact pe toată marginea lui cu baza arzătorului. Aveți grijă să nu rămână resturi de la arderi anterioare, care să nu permită contactul complet.

De asemenea, pe unele doze se printează pe fund data expirării, ceea ce nu va permite un contact etanș. Dacă nu aveți cu ce să curățați acolo, am observat că după prima aprindere oricum se arde cerneala.

Acum puteți aprinde alcoolul (cu brichetă, cu chibrit, eu am aprins cu amnarul).

Atenție!

  • verificați să fi închis și îndepărtat sticla de combustibil când aprindeți aragazul. Vaporii se pot aprinde foarte foarte ușor. Acest lucru este valabil mai ales când construiți mai multe aragaze deodată, cu cercetașii
  • dacă ați scăpat alcool pe mâini sau pe obiecte inflamabile, așteptați puțin să se evapore combustiblul și îndepărtați arzătorul din locul respectiv
Arderea inițială, imediat după ce îi dați foc
Arderea inițială, imediat după ce îi dați foc

Până când se consumă alcoolul de deasupra bănuțului, aragazul va arde cu o flacără mare, necontrolată, din alcoolul de deasupra bănuțului. Arderea asta durează câteva minute, timp în care alcoolul dinăuntru începe să fiarbă. Pe măsură ce alcoolul de deasupra bănuțului se termină, veți vedea că focul se mută pe găurile laterale, până devine controlat și frumos :) Nu vă descurajați, durează destul de mult (până la 5 minute) până aragazul intră în faza de ardere controlată.

Timpul ăsta poate fi redus învățând din experiență cât alcool este minim necesar pentru activarea aragazului.

Pe măsură ce alcoolul din mijloc se termină, focul se "mută" pe găurile laterale
Pe măsură ce alcoolul din mijloc se termină, focul se „mută” pe găurile laterale
Ardere normală
Ardere normală
Dacă nu s-a făcut o îmbinare bună între cele două părți, una din flăcări poate fi mai mare decât celălalte
Dacă nu s-a făcut o îmbinare bună între cele două părți, una din flăcări poate fi mai mare decât celălalte

După ce aragazul intră în modul de funcționare normal (cu ardere mică, pe găurile laterale), puteți aplica suportul pentru cană – cu grijă, eventual folosind altceva decât mâna neprotejată, doza se va încălzi rapid.

Performante si concluzii

 

Apa fierbe
Am dat drumul puțin mai târziu la cronometru :)

N-am avut încă ocazia să testez arzătorul în condiții de camp / hike, doar încondiții controlate sau cu scop didactic, acum, pe 22 februarie.

Totuși, la mine în bucătărie, cu alcoolul din poza de mai sus, o cană de apă fierbe cam în 4 minute.

Am descoperit că cel mai bun mod de a te asigura că nu mai rămâne material în aragaz este să pui doar cât ai nevoie și să-l lași să ardă de tot.

Cu suportul pentru cană, cană și protecția contra vântului
Cu suportul pentru cană, cană și protecția contra vântului

 

 

 

 

 

 

2 comentarii la „Arzator cu banut, pentru hike”

  1. Super proiect Yeti!

    Un comentariu totusi: nu recomand folosirea alcoolului izopropilic sub nici o forma! Nici macar atins cu mina („arde”/albeste pielea!), fiindca patrunde prin piele si provoaca la nvel celular mutatii care au ca si consecinta cancerul, este recunoscut pentru asta, cu toate ca e folosit in industria electronica la curatarea contactelor sau pentru indepartarea lipiciului ramas de la klebere (singurul care face acest lucru, dar trebuie facut cu minusi si in aer liber).

    Cadou: http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/sa-mancam-sanatos/cum-sa-faci-batoane-energizante-cu-doar-trei-ingrediente-naturale.html?utm_source=Gustos&utm_medium=email&utm_campaign=28+Feb+2014+Daily+Newsletter

    R–

  2. Salut Yeti! Un model asemanator de aragaz am facut si eu anul trecut la Festivalul national Ziua Gandului 7. Daca te intereseaza si alt model de aragaz, da-mi de stire vorbim :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.