18 ani de cercetășie la Alba Iulia

Sunt în întârziere cu post-urile, nu și cu peripețiile și pățaniile. Dar încerc să recuperez :) Pe 5 octombrie 1994 a luat ființă Centrul Local „Axente Sever” din Alba Iulia. Mulți dintre cercetașii noștri de acum nu erau încă nici măcar sub formă de plan, iar eu eram un puștiulică pe clasa a III-a, cred.

Fast-forward 18 ani, cercetășia nu doar că încă există la Alba Iulia, dar, cu sprijinul continuu al fondatorului grupului și al multor generații de alumni ai cercetășiei, continuăm să creștem și să fim recunoscuți ca o forță pozitivă în comunitate. La începutul lunii, pe 7, am organizat un mic eveniment pentru a marca încă o aniversare a cercetășiei în Alba Iulia. Și pentru că e așa o vârstă rotundă, am hotărât să nu facem mica noastră „petrecere” tradițională, ci să facem ceva mai … public :) Și nu cred că se poate mai public duminica după-masa în Alba Iulia decât în zona Obelisc – Poarta a III-a – Cetate :)

Ne-am strâns pe la 12, am ridicat un cort, am simulat un foc de tabără cu ceaun și tot ce trebuie, am ridicat trei trepiede mari pe care am afișat poze (venit par-avion cu Vlad și Pătrat de la Cluj) – atât de la începuturile Centrului Local cât și poze de la activități recente. Ca totul să fie complet, echipa de ingineri a ridicat și un catarg (semi)suspendat în mijlocul pieței. Aproape ca-n camp :) 

La birou, stabilim locațiile pentru punctele de stație
Nicu la datorie: organizarea de șantier
Tot ca-n camp: trepiedul cu poze :)

Activitatea principală a fost un traseu cu 18 puncte de stație, mai ales pentru copii și tinerii din Alba Iulia, dar și pentru părinți, dacă voiau. Punctele de stație, ținute cu multă răbdare de temerari și de eXplo pentru cele 4 – 5 ore cât a durat evenimentul, au fost răsfirate în Cetatea noastră reinventată, și au constat în activități tipice pentru activități cu cercetași: de la orientare cu busola la montat cortul, și de la recunoscut copaci după frunze la cărat apă de la o statuie la alta. Evident, nu putea lipsi o problemă de genul „Câți ani a fost șerif Mișu Caftangiu?”

Nu se poate fără steag
Celebrul de-acum Mogoșan de la Teleac

Am avut în final cam 70 de participanți, dintre care jumătate lupișorii noștri (care au năvălit pe la 4 și au umplut și traseul și cetatea de viață și agitație), și cealaltă jumătate, copii din Alba Iulia, ieșiți la plimbarea de duminică prin Cetate. Toată lumea care a trecut pe la toate cele 18 puncte de stație a primit o medalie specială, din lemn, executată de cercetași (și care arată chiar foarte reușit). Needless to say că atunci când cercetașii noștri au plecat la punctele de stație în așteptare de participanți, medaliile erau încă în forma lor orginală de cozi de mătură întregi :P

Adi și Nico, la înscrieri pentru traseu
Punctul cu noduri. Primul pe stânga, ușor de găsit. Mare aglomerație :)
Aproape ca-n camp. Dar în oraș :)
La cercetași, amintirile sunt cumva stocate în badge-uri.
După 18 puncte de stație, Nicoleta și Paul premiază finaliștii :)

În închiere, către înserat, am avut și un moment de trecere și depunere de promisiune pentru lupișori, în fața porții a III-a, în prezența unei bune părți din centrul local și a unui contingent considerabil de părinți (obosiți de fugăreală pe traseu :P).

Depunerea de promisiune este întotdeauna un moment încărcat de emoție, dar cred că mai ales acum s-a potrivit foarte bine în program, amintindu-ne că, cu toate că „înaintăm în vârstă” ca și grup, întinerim continuu.

Haideți să facem un cerc :)
Ne pregătim pentru depunerea de promisiune
Promit să fac tot posibilul (posibilul, posibilul)
Pregătiți pentru următoarea eșarfă

Desigur, s-a scris și la gazetă, dar și pe site-ul nostru, atât înainte, cât și după eveniment.

Cu o ușoară întârziere, le mulțumesc din nou tuturor celor care și-au luat o oră sau mai multe să facă evenimentul acesta posibil, dar mai ales tuturor celor care au făcut, prin contribuția lor, câteodată cu multă muncă și câteodată fără să-și dea seama, posibili cei 18 ani de cercetășie la Alba Iulia.

Majoritatea pozelor din articolul ăsta au fost realizate de Andrei Bregar, căruia îi și mulțumesc cu ocazia asta :)

5 comentarii la „18 ani de cercetășie la Alba Iulia”

  1. La multi ani, dragii mei! Eu nu am fost(inca) la nici o activitate de-a voastra, dar pentru ca sunt nascuta in Alba Iulia, o parte din sufletul meu e mereu acolo.
    Eu am locuit exact dupa prima poarta a cetatii, la baza strazii ce urca spre obelisc.E singura casa pe dreapta dupa poarta. Nu mai stiu ce destinatie are acum,dar eu am amintiri foarte dragi din casuta aceea! Poate faceti cu vreo ocazie o poza sa vad cum arata acum.va urez sa aveti o tinerete frumoasa! Tocmai ati devenit majori! :)
    A voastra, „gata oricand”!
    Lucia Hen

    1. Multumim :) Legat de casă, ea nu a fost folosită o bună perioadă de timp și acum cred că ține cumva de primărie (într-o vreme știu că era folosită drept sediu de către gardienii publici care patrulează prin cetate. Dar facem poza :) Și te așteptăm la Alba Iulia!

  2. Locuiesti intr-un oras foarte frumos, eu una am parte numai de needucati, desi am padurea la cativa metri de mine, nu am auzit sa organizeze cineva un foc de tabara asa in spirit scolaresc prin orasul meu, toata lumea prefera alte orase ceea ce mi se pare asa de trist…
    Ce gust au nalbele( sau cum se numesc)?

    1. Salut Olivia, multumim pentru apreciere. Sa stii ca in orice oras se pot intampla lucruri minunate, dar trebuie fie sa le cauti, fie sa le faci sa se intample. Cercetasii din Romania nu sunt in toate aspectele identici cu ce vezi la televizor, noi nu prajim nalbe (daca asa le zice), noi prajim slana :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.