În mod natural deja, am pus la filmulețul cu au mai rămas 9 zile pe prima pagină.
Vrem să venim și cu niște lucruri noi în zilele care urmează :) Ca și sneak preview, avem două idei:
Să vă invităm pe voi, participanții, cercetașii din țară, să ne trimiteți pozele voastre cu câte zile au mai rămas. Anunțul va fi făcut odată cu lansarea filmulețului pentru 8 zile, dar pentru cei care citesc asta aici, puteți să ne trimiteți poze la poze@unitatesiprietenie.ro, și noi le vom insera în filmuleț :)
Pagini pentru toate atelierele propuse, cu super logo-urile create de Ioana Ciurea
Weekend-ul care numai ce s-a dus (5 – 8 noiembrie) am fost la munte, la Cabana Șureanu, să ne relaxăm și să ne povestim, să bem o gură de vin și să mâncăm o slană cu ceapă :). Am urcat în trei ture, 13 de joi, încă o gașcă de vineri și câțiva de sâmbătă.
Vremea nu a ținut cu noi, joi era ceva zăpadă, dar până duminică nici nu știai că a nins la munte. Joi am fost kaput, am dormit, eram terminat. Vineri am urcat Șureanu cu Pătrat și cu Vlăduț, ceilalți au fost pe Pătru. Vremea nu a fost foarte fericită, ceață și nor, și ud, am ajuns destul de murați la cabana. Am mai băgat o tură de somn, și o tură de cântat. Au venit și gașca de „bătrâni”, am mai cântat și cu ei.
Sâmbătă m-am trezit odihnit și înfometat, dar cam târziu și toată lumea era gata de plecare. Inițial am zis că stau cumine și nu mă deplasez niciunde, dar m-a apucat așa un chef de tură, am luat rucsacul și m-am fugărit după restul grupului până pe Șurean. Sus, erau mai mulți curajoși care voiau să încerce o Cârpa, și cum plecasem la drum, am zis că mă bag și eu. Era ceață și urât, și cum eu nu mai am echipament serios de ceva vreme, eram ud la picioare după prima jumătate de oră.
Am mers pe bâjbâite, n-am ajuns la Cârpa, am intersectat traseul de Sarmizegetuza, și pe o ceață lăptoasă și pe un vânt puternic am coborât în vale, exact pe unde, acum doi ani, Bogdan, Dani și Niculaie s-au rătăcit de n-au ajuns decât seara. Eram 9, am ajuns la o stână, apoi la un drum, apoi la un drum mai mare, lacul Canciu, kilometri buni. La intersecția unde drumul care vine de la Cugir se desparte, o parte pentru Poarta Raiului și o parte pentru stâna de pe Cârpa, s-a decis că ar fi bine să o luăm câțiva mai repede înainte, pentru că se făcea seară și poporul nu era echipat de noapte.
Am gonit cu Miță Varvara cei 7 km până la cabană, fără să deschidem lanterna decât la 3 km de Poarta Raiului. Am zburat până în Poartă, așa la vreo 6 km/h. Partea grea a fost la scurtătura aia de 15 minute prin pădure, unde și eu și Miță am rămas fără puteri, dar am ajuns până la ora 8 sus la cabană. Gașca a plecat la recuperarea grupului rămas în spate, dar nu i-au găsit. Lumea s-a agitat tare (de înțeles de altfel), au urmat mai multe discuții, mai multe căutări, până la urmă i-au găsit, pregătiți să înnopteze pe drumul ce urcă către Cabana Prislop (cum or ratat intersecția aia tot nu-mi dau seama :) ).
Vremea nu a fost favorabilă făcutului de poze, dar Nico a prins câteva, și Șușman, dar de la el nu am link :P, și de la Dora.
Acum o săptămnă am lansat invitația pentru festivalul ce îl organizăm în fiecare an la Alba Iulia, UP12. Am pus atunci un „splash screen” și o căsuță unde să-și dea lumea emailul să fie înștiințată de update-uri, și de atunci am tot gândit cum ar trebui să fie site-ul.
Am început cu o structură foarte simplă, cum fac eu site-uri de obicei, cu o coloană pe mijloc și alb / alb. Anul trecut aș fi zic că e foarte ok, dar acum nu mă mulțumea de loc. Am muncit toată noaptea, am stat și am încercat variante, am trace-uit sigla UP în Inkscape să am un format vectorial pentru ea, am citit un pic despre Cufon, am aplicat pe site, și a ieșit ce puteți vedea aici.
Nu sunt încă complet fericit, dar sunt mai fericit decât eram înainte să mă apuc. Poate după ce mai adaugăm ceva conținut, și mai primesc niște feedback, ajungem la un design extrem de foarte tare!
Numai ce-am plecat de la Deschiderea Anului Cercetășesc, ediția 2009, un eveniment cercetășesc realizat de Centrul Local Cluj Napoca în weekendul ăsta. Am vrut să meargă cineva și de la Alba, pentru că am crezut că e o idee să mai ieșim din bubble-ul protector în care ne-am închis acum mai mulți ani de când nu mai participăm la evenimente naționale.
Paul a făcut o trupă de temerari, și au fost și ceva explo care au răspuns chemării. Nu știu exact de ce, în ziua când a trebuit să dau lista s-au retras instant mai multe persoane, și am rămas cu echipă de 4 explo: Alexandra, Manase, Bogdan și Andrei.
Vineri a fost un concert la care îmi doream să ajung, au cântat Puiu, Micii și Popicu La Țevi, dar am făcut 10 ore jumate cu InterCity-ul de la București și n-am mai ajuns la concert (go, go, CFR!). Ne-am strâns totuși într-un loc, apoi în altul, a venit și Sabu, au venit și Adi, Cubu și Bogdan din Timișoara și ne-am simțit foarte ok :)
Sâmbătă au apărut și exploratorii și temerarii noștri, împreună cu Paul. Sâmbătă a fost un city challenge de dimineața, și o seară de gătit, numită seara ardeleană. Pentru city challenge, eu, trezit după juma de oră de somn, am făcut echipă cu Iulia din Mureș, cu Andra și cu Simo la punctul de stație de la stația de autobuz de pe strada Memorandumului, unde exploratorii trebuiau să găsească un autobuz cu număr de serie cât mai mic, și să inventeze acolo pe loc o diplomă și să i-o ofere șoferului :). Traseul pentru exploratori a avut 10 puncte, cu un punct adițional la sfârșit, în care patrulele trebuiau să interpreteze o scenă din Romeo și Julieta la balcoanele din curtea interioară a Muzeului de Artă.
N-am avut tangențe foarte mari cu traseul de temerari, am fost doar în vizită la Paul care era staționat la statuia lui Avram Iancu, unde temerarii trebuiau să încercuie fântâna cu un pai imens făcut din mai multe paie :)
Ambele trasee s-au încheiat pe Cetățuie, după aia prânzul, și un pic mai târziu un moment imagine în spatele (care nu-i fața) teatrului național.
Seara ardeleană s-a organizat la sală, unde centrele locale au gătit câte un fel de mâncare. A fost acolo pită cu unsoare și cu ceapă (bestof), o tocăniță de cartofi, salam de biscuiți (mai iute cartaboș, dar nah, foarte cul :P), ceva prăjiturele și a noastră mămăligă cu slană, lapte și brânză.
Sâmbătă seara ne-am întâlnit în oraș și am discutat câte una câte alta cu vechi prieteni, lideri, dar pe la 3 am cedat și m-am dus să dorm. Pe la 7 a sunat un ceas, m-am uitat la al meu, am plâns câ tre să mă trezesc, am dat un auto-update la ceas și s-o făcut 6, că s-o schimbat ora, am dormit la loc :).
Duminică a fost doar festivitatea de închidere, și câteva jocuri. Noi am mers la o prăjitură, să băgam ceva zahăr în noi, apoi am dat o tură prin Grădina Botanică, și am luat un microbuz către casă.
Am pus câteva poze pe Picasa, n-am reușit să fac foarte multe pentru că nu îmi găsesc cardul și eram cu unul de împrumu (mulțumesc Andra), așteptăm și poze de la alți participanți :)
Pe 5 octombrie 1994, Centrul Local Axente Sever Alba Iulia a primit din partea ONCR decizia de înființare. Anul acesta, în consecință, am împlinit 15 ani. Ne-am propus să marcăm cumva cifra asta rotundă (anul trecut ne-am făcut buletin :P), și am considerat că cea mai bună idee de a face asta este un BAL MASCAT :).
Ieri am avut balul mascat, și am avut în jur de 50 de cerce și ceva părinți acolo, muulte costume și unele foarte bune. Ne-am uitat la poze, vechi și noi, patrulele au pregătit prăjituri, toate foarte bune :). Îmi pare rău că cea mai mare parte din adulții mai … veterani din centrul local nu au reușit să vină, cred că s-ar fi simțit foarte bine. Eu m-am simțit foarte bine :)
Am avut țigănci (multee), mai multe japoneze (japonezele se îmbracă foarte cul, for that matter), l-am avut pe tarzan, un bucătar, o pirată (care a și câștigat marele premiu), o fost fetița cu chibrituri, the guy from scary movie, un motociclist și o motociclistă, o ingineră de șantier, un cavaler (Buclă) și o domniță, o elfă, un soldat din armata română, un highlander, o ștrumfettă, o hippioată, un avocat (bine, el nu era doar mascat, el chiar este avocat :P), doi munteni, o țărăncuță, o fermieră, pe Hermoine Granger, doi clowni, niște zombies din return of the living dead, două vrăjitoare, un mexican, o pisicuță, un camionagiu, două arăboaice, doi ninjalăi, and so on. Sunt sigur că am uitat câțiva mascați, aștept corecturile :)
A, da, și eu am fost un telefon mobil :P
Eu sunt în telefon :) Poza e de la Paul, cred :)Georgi (la mijloc) a câștigat votul publicului :) (de la Paul)Exploratorii prezentându-și prăjiturile (de la Paul)Patrula Grohotiș și prăjitura lor, "asfalt" (de la Paul)Bobocii, care au avut, din punctul meu de vedere, cea mai cul prăjitură ever (de la Paul)
