Etichetă: Cercetași

Mamut Bike Race

Alba Iulia are un potențial fantastic pentru sporturi outdoor – avem zeci de kilometri de asfalt perfect și slab circulat, și cel puțin tot atâtea poteci și drumuri de pământ și de pădure, ideale pentru trail running și pentru mai toate tipurile de biking.

Mă bucură că în ultimii ani a început să existe interes în această zonă, și am participat în 2014 (nu și anul ăsta, dar mi-aș fi dorit) la Alba City Race. M-am bucurat cu atât mai mult când am aflat despre inițiativa locală (Alba City Race e organizat de o asociație din altă parte) a celor de la Bicheru de a avea o cursă de mountainbiking pe Mamut.

Parțial din patriotism local, parțial pentru aventură și provocarea de a mă întrece cu Mamutul, am decis să mă înscriu în competiția de sâmbăta trecută și am convins-o și pe Irina să accepte provocarea, că de mult îmi tot zice că vrea aventuri pe două roți. Continuă să citești Mamut Bike Race

Harta Amazoniei și idei pentru așezarea unui camp de centru local

Zilele astea mi-am propus să fac o reprezentare schematică a campului nostru, și pentru că tot am făcut desenul ăsta, m-am gândit să împărtășesc cu voi câteva din deciziile pe care le-am luat în organizarea în spațiu a campului nostru și argumentele din spatele lor, poate pot fi cuiva utile în organizarea propriilor campuri. Continuă să citești Harta Amazoniei și idei pentru așezarea unui camp de centru local

Pre-amazonienii: un wide-game

Am descoperit despre mine că îmi place tare mult să spun povești. Nu sunt nici școlit, nici neapărat foarte priceput la asta, dar este unul din lucrurile pe care le fac cu plăcere și câteodată rezultatul e foarte fain.

Nu știu daca asta-mi vine de la cercetași, unde cadrul simbolic este folosit ca element central a metodei de educație specifice cercetășiei ca și context pentru orice activitate, sau mi-am dezvoltat afinitatea asta și din alte locuri. Cert este că de câțiva ani contribui la poveștile care dau de fiecare dată alt înțeles campurilor, jocurilor și activităților noastre.

În fiecare camp de Centru Local avem timp alocat special pentru un wide-game. Am scris despre jocurile astea în detaliu aici dar ca rezumat, sunt niște instrumente foarte bune pentru a aduce laolaltă ramurile de vârstă diferite (variație mare de vârstă, de la 7 la 24+ de ani) și un context de creștere bun pentru mai toate ariile de dezvoltare – de la fizic (pentru că se fuge, de-aia-i wide) la intelectual (pentru că e nevoie de strategie) și la social (pentru că e nevoie de comunicare și muncă de echipă). Continuă să citești Pre-amazonienii: un wide-game

Atelierul de noduri la temerari

Vă ziceam că am plecat spre Cioclovina din campul unităților de temerari de la Alba Iulia – de când am început să facem campuri de unitate, am făcut tot posibilul să ajung în cel de temerari. După cum vă ziceam în povestea anterioară cred că abilitățile pe care copii le învață la temerari rămân cu ei toată viața și le sunt utile atât pe traseul pe munte cât și în viața de zi cu zi – și aici vorbesc atât din experiență personală cât și din ce-am reușit să observ la temerarii noștri.

Acum doi ani am pregătit pentru campul de temerari un atelier cu și despre Codul Morse, pe care l-am reluat apoi, într-o altă formă, și la unul din stagiile LIFT, la invitația lui Emi.

Anul ăsta, echipa de la temerari mi-a cerut să țin un atelier de noduri – unul din cele mai comune ateliere care se fac la temerari – și m-am gândit că ar putea fi util pentru lideri mai noi să explic cum abordăm noi la Alba Iulia organizarea unei astfel de activități. Continuă să citești Atelierul de noduri la temerari

Cum am ajuns din Șureanu la Cioclovina

“It’s a dangerous business, Frodo, going out your door. You step onto the road, and if you don’t keep your feet, there’s no knowing where you might be swept off to.” – Bilbo Baggins, The Lord of the Rings

S-a făcut o săptămână de când am plecat cu multă încredere de la Cabana Șureanu spre Cioclovina lui Gherman, ca să particip în numele Consiliului Director la festivitatea de deschidere a Campului Național de Temerari. Am avut un drum fain, dar considerabil mai dificil decât anticipasem, și am ajuns în camp abia marți dimineața.

În weekendul 3 – 5 iulie am fost cu temerarii la Cabana Șureanu, pentru campul unităților de temerari de la Alba Iulia. După trei zile foarte faine cu ei (despre care vă scriu altă dată) – duminică pe la prânz, am făcut un cerc în curtea cabanei, cu rucsacii în spate, ne-am luat la revedere și temerarii au plecat cu liderii lor spre Poarta Raiului, la autobuz, iar eu spre Cioclovina, unde aveam în plan să ajung a doua zi la prânz – cu o rezervă de timp, ceremonia de deschidere fiind abia seara. Continuă să citești Cum am ajuns din Șureanu la Cioclovina