Cu Capristanii pe Vf. Omu

Capristania de Răsărit este numele patrulei de explo al cărei lider sunt la Alba, cu care am plănuit mai bine de-o lună o ieșire mai serioasă – un vârf de 2500+, pe care s-o facem împreună.

Am stabilit ieșirea pentru 29 / 30 iunie, pentru că anul trecut am fost în Bucegi în a doua jumătate a lui iulie și am prins o megasecetă. Pe măsură ce ne-am apropiat de data plecării, prognoza meteo a devenit tot mai potrivnică – dar, într-o decizie de grup, cu câteva ore înainte de plecare, am stabilit că mergem înainte. Continuă să citești Cu Capristanii pe Vf. Omu

Plimbărică

De anul trecut le-am promis eXploratorilor de la Alba că încercăm să facem o ieșire la Vf. Omu. După ce am ieșit cu patrula la Râmeț, și ne-am mișcat bine și ne-am activat pentru o vară fantastică, am găsit ideal weekend-ul trecut pentru ieșirea asta.

Costurile ieșirii au fost însă prohibitive pentru mulți eXplo, care au preferat (pe bună dreptate) să strângă banii pentru Provocarea Zamolxe, care începe săpămâna asta. Într-un final, ne-am strâns 7 : Mike Cetean și Bogdan Florea, de la eXplo, Cătă Răzăilă, Ștefana, Niculaie, Mihaela și subsemnatul. Singura variantă care avea sens cu mijloacele de transport existente a fost una în care Mihaela și cu mine mergeam la Brașov, stăteam câteva ore acolo, și luam același tren cu care venea restul găștii dinspre Alba ca să ajungem în jur de 5AM la Bușteni. Continuă să citești Plimbărică

Omu

După un weekend de București, cu Adunare Generală, multe povești și multe planuri, weekendul următor, pe 19 și pe 20 iunie, am fost puțin la munte, cu Miha, Tromppy și Adi Se.

Am plecat din București târzior, pentru că eu am avut de rezolvat ceva la facultate de dimineață, și ne-am regăsit cu Tromppy prin Bușteni pe la ora 2. Am aprovizionat de la piața din Bușteni cu o bucată considerabilă de șuncă fiartă + afumată, o brânză serioasă și ceva legume, și jap pe jepi. Pe Jepii Mici mai concret, pe traseul care merge la Cabana Caraiman.

A fost frumos și am mers cu toții bine, ne-am mai întâlnit și cu un cercetaș din Bușteni, cu Silviu, când mai aveam 40 de minute până la Caraiman. Am văzut mai multe capre negre (care în perioada asta numa negre nu-s :P), dar am prins și o vreme excepțională. Deși era deja pe sfârșit de iunie, zăpada încă era serioasă pe vale, și am traversat pe zăpadă cel puțin o dată.

De la Caraiman, după-o scurtă clipă de răgaz (la la la), am continuat spre Babele și spre o ciorbă caldă. Am ajuns sus pe la 6, cu obiectivul de a continua spre Omu, unde aveam rezervare. Salvamontistul care păzește drumul către Omu de la Babele nu părea foarte convins de capacitățile noastre montane, și nu s-a sfiit să ne facă acest lucru cunoscut :)

Aici trebuie notat că Tromppy de când am ajuns la Babele și până am luat-o ușurel către Omu a pierdut două pariuri legate de care bolovan este Sfinxul …  :P

Drumul spre Omu a fost mult mai simplu decât mă așteptam, deși ne-a plouat la un moment dat inclusiv cu gheață și începuse să se lase noaptea. La 10 pași de cabană am umplut pentru siguranță toate sticlele, dar sunt convins că apa aia are ceva mineral prin ea de nu o lasă să înghețe chiar dacă îi reeeece, ca tăia la mână ca firezu. Cu mâinile pe la tot felu de încheieturi călduroase am ajuns la Cabana Omu, care mi s-a părut că are un aer foarte familial. Ne-am schimbat repede și am tăbărât pe provizii. După o cină îndestulătoare și udată cu vin fiert, am mai rezistat toți înca cateva ture de trombon (suficient încât să câștige toată lumea, chiar și Miha, care a luat bătaie grav în principiu :P Totuși, cred că Adi a fost cel mai bun trombonist :P).

Ziua s-a terminat cu Tromppy și Miha și Adi făcând tot soiu de bancuri într-o cameră în care erau 30 de persoane care voiau să doarmă (eu eram ocupat să mușc din sacul de dormit ca să nu râd …).

A doua zi a fost cu mult mai nefericită, și ne-am petrecut-o de jumătate plimbându-ne, la propriu, printe nori. Voiam să ajungem la Crucea de pe Caraiman, dar nu am reușit să depășim partea cu releul de pe Coștila, că ne-a prins o ploaie de aia așa ca la 2000 de m, care ne-a mânat așa, pas alergător, pe un traseu de întors către Babele. Uzi până la … well, piele, refugiați la Babele, nu am putut să nu comentăm pe tema pantofilor de catifea albastră cu vârful îndoit înapoi al unuia dintre băieți, nici nu am încercat să ne abținem felicitările pentru prietena lui, care avea sandale cu toc. Nu știu cum au urcat ei doi scările, dapoi mai să vină toată distanța de 200 de m de la telecabină până la cabană …

A doua parte a zilei a fost mult mai frumoasă și a făcut ca stropeala din prima parte să merite. Am coborât pe la Cantonul Jepilor, de la Piatra Arsă la stânga spre Bușteni. Am coborât prin niște peisaje fenomenale, pe lângă cablul unei telecabine mai vechi, și la final am dat un mic ocol și am văzut și Cascada Urlătoarea.

Pe undeva pe coborârea pe la Piatra Arsă s-a terminat și benzina, așa că am făcut plinul la restaurantul hotelului Silva, cel puțin până a venit megaploaia după noi :)

Revin cu poze.

Tură Bușteni – Cabana Caraiman – Babele

Am decis sâmbătă că e cazul să fac ceva mișcare, mi-era dor tare de munte, și cum terminasem cu concursul (RobotX, revin cu detalii) era momentul de un pic de relaxare. Am propus un Vf. Omu pentru duminică lui Adi și lui Micvs, dar sâmbătă a fost ziua lui Ka (La Mulți Ani!), și am amânat pe luni.

Azi dimineață la 6:30, nedormit și nemâncat, am plecat cu meseriașii menționați de mai sus la gară. Am luat acceleratul de 7:30 (13,5 lei cu reducere de student!!!) până la Bușteni (și am dormit duși până acolo). Aprovizionați cu slană, ceapă și ciocolată, am pornit pe Jepii Mici spre Babele, cu planul să facem de acolo dreapta spre Vf. Omu.

Salvamontul din Bușteni nu ne-a recomandat foarte călduros traseul pe Jepii Mici, dar nici nu ne-a interzis să plecăm pe el (Jepii Mici sunt închiși până pe 30 aprilie, în fiecare an). A durat ceva până ne-am intrat în ritm, dar după ce am traversat râul eram deja destul de în formă. Am ajuns și apoi am întrecut un grup de … turiști mai slab pregătiți și echipați (ca să nu le zic pantofari, că erau de treabă).

Nu am mâncat nimic toată ziua, și am tras cât am putut de tare până la Cabana Caraiman, unde am înfulecat o tură de slana cu ceapă, după care am decis că nu se mai poate și ne-am culcat juma de oră pe iarba uscată. Abia ne-am trezit când o sunat telefonu lu Micvs :)

De acolo, am pornit la pas către Babele, dar abia am reușit să facem 10 pași că o început să vină vremea rea dinspre Babele, cu vânt, nor și ploaie. Ne-am grăbit și am reușit să ajungem la Babele fără să ne ude prea tare. Micvs obosise tare, vremea devenise rea de tot, ora era târzie, Vf. Omu nu mai putea fi un obiectiv. Am cerut un sfat la tanti de la cabană, ne-am hotărât să așteptăm până trece norul și apoi să plecăm spre Piatra Arsă, să coborâm de acolo la cota 2000 și înapoi la Sinaia.

Totuși, norul nu mai pleca. Am dat niște telefoane, am încercat să găsim o rută bună, pe ploaie Jepii Mici erau inaccesibili. Am decis să începem să o luăm spre Piatra Arsă, dar nu se vedea nimic în față. Ne-am oprit la cabana telecabinei ca să ne adăpostim de ploaie, și eventual să le folosim buda, știind că telecabina nu funcționează (era în teste, văzusem o cabină care urcase înainte).

Și atunci s-a întâmplat bulanul maxim: operatorul de la telecabină ne-o întrebat dacă coborâm cu ei, în tura de probă. Nici nu ne-am mai gândit la altceva, am fost în telecabină instant, și în 10 minute eram jos în Bușteni, la loc uscat și luminat. Mi-o părut rău de grupul din Pitești, care poate aveau nevoie de telecabina aia mai mult decât noi, dar care or ajuns acolo imediat după ce telecabina plecase din stație :| Sper că or găsit o soluție, erau destul de hopeless.

Câtă vreme am mâncat noi la Casa Ancuței, o ajuns muma de furtună care ne prinsese pe noi sus și în Bușteni, și o rupt tot. Din fericire, până când am plecat noi către tren, era deja liniște și pace :) Pe tren înapoi am dormit mai valiză decât pe tren spre Bușteni, și acum sunt surprins că nu dorm cu nasul pe tastatură :)

Sper ca tura asta să fie începutul unui obicei fericit de a merge mai des la munte. Următoarea tură sper că o să fie în Retezat, și deja doritorii sunt mai mulți :)

Mai multe poze din tura asta la mine pe Picasa și așteptăm și de la Micvs.

Micvs și Adi căutau o capră
Micvs și Adi căutau o capră
Aproape de Caraiman
Aproape de Caraiman
La răscruce la cabană la Caraiman, cu brândușe în față și cu Sfinxul în depăratare
La răscruce la cabană la Caraiman, cu brândușe în față și cu Sfinxul în depăratare
Câinele care ne-a însoțit pe o parte de drum
Câinele care ne-a însoțit pe o parte de drum
Cu bestia
Cu bestia