Categorie: Părerea mea

How-to-web

Weekend-ul trecut am fost, după cum am promis și după cum mi-am propus, la how-to-web. Am întârziat, în mod evident, pentru că înregistrarea se termina la 8:45 :). Am ajuns pe la 11 și l-am ratat pe șefu de la Adobe România, Alexandru Costin, care ne-a sprijinit și cu robotul acum ceva vreme, și pe încă un nene de la Microsoft.

Au fost, la rând:

  • Maximilian Marele, care a vorbit despre design de interfețe și cu ce se mănâncă, pe scurt, apoi a fost
  • Călin Fusu, care se ocupă de Neogen și de BestJobs și care mi s-a părut un tip foarte degajat și foarte ok (și a produs o super dumă la un moment dat, l-a întrebat cineva din sală cum își propune Neogen să concureze cu Hi5 pe România, la care răspunsul lui a fost, genial, „ne rugăm” :)) )
  • A fost o discuție apoi cu mai mulți antreprenori care au încercat să ne explice cum să începem un business de web, dar pe mine nu m-a prea prins povestea lor

Apoi am balotat vreo două trei sandwichuri în pauza de prânz cu Răzvan Popescu, fostul meu coleg de cameră din anul III, și ne-am băgat înapoi la prezentări.

  • Andrei Dragomir de la Adobe România a venit și a vorbit despre Cloud computing, și de care sunt posibilitățile și oportunitățile pe care le prezintă Cloud Computing. Cred că a fost pentru mine cea mai interesantă prezentare, cu suficiente exemple, atât pozitive cât și negative (vezi scandalul Sidekick / Danger)
  • A fost apoi un baiat care a încercat să vorbească despre Video Management și despre ce fac ei la brainient.com, dar pe mine nu m-a convins de loc,
  • Cea mai puternică prezentare a conferinței, din ce am prins eu, a fost discursul motivațional al unui tip pe care îl cheama Vlad Stan, și care chiar a avut ceva de zis, și a prezentat ultimul proiect la care lucrează, trigwee, și ne-a explicat de ce trebuie ajutat porcul să zboare mai ales când porcul suntem noi și ideile noastre

Începuse să se întunece, dar după o pauză au urmat

  • Data Mining pentru aplicații web cu Paul Chiriță de la Adobe, cu care am făcut și eu o materie în anul V
  • apoi a venit George Lemnaru, care a fost omu cu ideea și cu umărul la erepublik.com, care, pare-se, e super joc, și are peste 200.000 de jucători (câtă vreme au unii!!), și ne-a povestit despre cum a ajuns de la o idee la ce e acum comunitate erepublik. Interesant aici mi s-a părut că s-a folosit de graficul de vizite pentru a ne povesti despre momente cheie în afacerea lui (gen când un coder a uitat să pună codul de google analytics pe pagina :P)
  • La final, Ciprian Dobre (al cărui asistent am fost, neoficial, la Programare Web anul trecut), ne-a prezentat câteva proiecte de e-government care s-au construit (la timp și în buget) la noi în facultate.

Per total, conferința mi s-a părut ok, cumva orientată mai mult către partea de antreprenoriat și mai puțin pe partea tehnică. Au fost în sală o grămadă de oameni, când am ajuns la 11 și m-am înregistrat am stat pe scări. N-am mai văzut sala (EC105) așa de plină de la o prelegerea de-a lui Tanenbaum de acum 2 – 3 ani, au fost peste 100 de participanți (citiți despre evaluarea conferinței pe blogul lui Vlad Posea).

A fost o zi de sâmbătă cheltuită bine, într-o atmosferă plăcută și … deșteaptă.

Deschiderea anului la Microsoft Innovation Center

Ca orice facultate care se respectă, Automatica și Calculatoarele au mai mulți parteneri din industrie, parteneri cu nume sonore ca Microsoft, Oracle, Motorola / Freescale.  Dintre ăștia, Microsoft are, se pare, cea mai mare apreciere. Exista un laborator, există Microsoft Innovation Center (condus de dl. Decebal Popescu), există traininguri și cursuri și, desigur Imagine Cup.

Astăzi a fost lansarea cursurilor din Microsoft Innovation Center-ul de la noi. Au venit și au vorbit, scurt, dar direct, dl. prof. Nicolae Țăpuș și General Manager-ul Microsoft România, Călin Tatomir. Au vorbit și Răzvan Rughiniș și Decebal Popescu, din partea noastră, și au mai fost dinspre echipa lor (Carmen Ravencu – care-i pe treabă cu chestia asta cu studenții Microsoft, ceva băieți participanți la varii chestii de la ei – dar de-ai noștri, de la AC), și încă doi meseriași de la ei, toți pe marketing, și nimeni pe tehnic.

decebal
Decebal Popescu vorbind de Imagine Cup și de alte activități Microsoft
rughinis
Răzvan Rughiniș, despre cursuri
tatomir
Calin Tatomir, un mesaj de viață pentru noi

Tipu care se ocupă de Windows la Microsoft România ne-a făcut demonstrația tipică cu ce ușor de folosit este noul Windows 7. Deși e drăguț, după jucăriile ce le am pe Ubuntu nu am fost neapărat impresionat.

Am văzut la prima mână cultura corporatistă a Microsoft. Deși foarte abil, tipu care prezenta Windows 7 nu s-a băgat în nimic pe care eu ca student / doctorand aș fi găsit interesant, mi-a făcut o prezentare tipică pentru studenți de ASE (look at all the cool features, be amazed: cum se mișcă, ceva de aranjat ferestre, găsire de documente, chestii de-astea. Evident, nu s-o zis nimic de dacă au rezolvat din problemele de la Windowsurile trecute. Just marketing).

Una din cele mai tari faze mi s-a părut când unul dintre cei care vorbeau ne-a zis sa „dăm un Bing” pe net să găsim ceva. Adică cumva să dam un google, dar cu Bing – oare cât i-o luat să se dezvețe de a folosi termenul „a gugăli”?

La secțiunea Q&A a început showul. Ca orice școală care se respectă, în a noastră există fani opensource și linux. Prima întrebare a fost, dacă a fost gândită, o mișcare „politică” extrem extrem de cul. Cineva (chiar din anturajul lui Rughiniș) s-a ridicat și a zis ca el n-are cum să ia chestii Microsoft de pe MSDN AA, pentru că este limitare de trafic în regie :)). Evident, a fost susținuți și de alți colegi, a trebuit să intervină Rughiniș ca să-l scape pe tipu de la Microsoft, care era evident puzzled :))

După, au apărut întrebări că de ce serviciul lor live, care a fost băgat pe gât cu forța (și abuziv, în parerea mea) la toți studenții din facultate nu merge calumea decât în Windows, cu Internet Explorer. Răspunsul a fost cel mai de rahat din câte am auzit, o dumă de-aia că nah, tre să folosești ceva real, nu o ștersătură de browser ca Firefox  Adică bine frate, dacă cumpăram produsul tău era o chestie, dar el mi-a fost vârât pe gât și acuma tre să-l folosesc.

Anyway, azi s-a lansat Windows7. Arată bine. Pe laptopu lu tipu ăla se mișca chiar fenomenal (acuma știu eu ce avion avea acolo?). O să încerc să-l pun la școală, să vedem ce știe. Așa, ca să nu rămân în urmă cu vremurile, pentru că încă nu-mi permit un sistem windows. Încă :)

google docs

Vorbeam azi cu Sabu despre GoogleDocs, cât de puternic este comparat, să zicem, cu OOo, și discutam cum în OOo te descurci mult mai ușor cu formatarea, mai ales pentru printare, dar cum GoogleDocs te sprijină enorm la partea de colaborare.

Acuma, eu sunt tipul de persoana care lucrează mult mai bine dacă uneltele pe care le folosește arată și bine, nu doar că merg, și Sabu m-a luminat asupra unei chestii în google docs care, cel puțin pentru mine, îl face mai atractiv : fixed page width. E drept, e chiar acolo, în meniul View, dar eu n-am studiat niciodată îndeaproape toate opțiunile, care oricum vin și cresc așa, peste noapte :)

Check this:

așa e cu fixed width page
așa e cu fixed width page

 

și așa e normalu.
și așa e normalu.

Nu îmi dau seama dacă se vede aici, pentru mine diferența de feel e monumentală :)

Cercetașii de la Miercurea Ciuc în National Geographic

Eu nu prea cumpăr presa scrisă, pentru că de obicei ce am nevoie găsesc pe net și nu am avut niciodata o locuință suficient de stabilă să mă apuc să colecționez reviste and stuff (ca să nu mai spun că n-am bani de ele :P). Dar începând cu luni mi s-a tot spus că scrie de cercetași în National Geographic, apoi aflu că scrie de cei din Ciuc, apoi primesc mesaje and stuff despre aceeași chestie :).

Alaltăieri seară m-am întâlnit cu Iuli, cu Cristi din Cluj, cu Diana și cu Suri din Miercurea Ciuc și am discutat (printre altele) și de asta, dar și de reacțiile negative ale unor membrii ai listei de discuții a liderilor cercetași. Deși suntem cu toții obișnuiți cu păreri gen nuca în perete și / sau cercetașii trebuie prezentați ca niște îngerași, dar come on!

Ieri mi-am cumpărat și eu NG-ul de luna asta, și am citit reportajul pe nerăsuflate, pe drum spre facultate. Țin să spun aici că m-am regăsit și pe mine și pe activitățile în care cred în articolul ăla, prezentate exact cum trebuie, cu un pic de subînțeles, cu un pic de before and after. Oricum, frumos :). Felicitări celor din Miercurea Ciuc :) și felicitări autorului articolului, pentru că a avut puterea și priceperea de a pune în cuvinte lucruri pe care noi, ca cercetași, foarte greu le putem face înțelese restului lumii. Mulțumim :) Citiți pe blogul autorului, Cătălin Gruia, mai mult.

Citind articolul, și revenind la discuția de pe roleader (care în principiu zice ca un părinte normal dacă citește ce e acolo nu își mai lasă / trimite copii la cercetași), încerc să-mi imaginez ce lideri sunt ăia care consideră că activități pe care le desfășoară le pot strica la imagine dacă află părinții. Păi noi ne ascundem de părinți ca să ne putem face activitățile? Copii se ascund de părinți pentru că asta este natura copiilor, și da, poate uneori este valoros și util să considere că la cercetași scapă de gura părinților, dar consider că noi, ca lideri, avem datoria să îi avem o legătură cât mai strânsă cu părinții, ceea ce implică și cunoașterea de către părinți a tuturor activităților pe care le desfășoară copii lor. Nu?

Interesant

Am primit un link de la Sabu despre Google Lunar X Prize, care e o chestie interesantă on it’s own, dar am aflat de acolo că este o echipă românească înscrisă. Mai mult, am ajuns să citesc mai multe despre Dumitru Popescu, responsabilul echipei românești la competiție, care are un poveste interesantă și niște rezultate impresionante.

Făcând un DF pe net, am găsit și site-ul Asociației Române pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA), pe care a fondat-o nenea ăsta, și site-ul echipei înscrie la X Prize, unde poți să îți cumperi un loc în capsula lor a timpului pe care misiunea lor lunară va urma să o lase chiar pe Luna, banii mergând la sprijinirea proiectului.

Aici văd două lucruri fenomenale. Unul este că în România avem o echipa la Google Lunar X Prize, niște oameni care au deja rezultate, care au experiență și știu despre ce e vorba, și care chiar au de gând să încerce o aselenizare privată. Al doilea este că foarte puțină către extrem de puțină lume știe de chestia asta, și ăsta este unul din motivele postului ăstuia: spreading the word. De ce nu se dau chestii DE ASTEA la știri? (don’t answer that …)

Mă gândesc serios să-mi cumpăr spațiu în capsula timpului, nu atât că vreau eu ca numele meu să ajungă pe Lună, dar poate îi pot sprijini, chiar și daca cu o sumă modică.

Alt motiv al postului ăstuia este că am găsit o informație interesantă pe site-ul lui Dumitru Popescu, și anume că el are o competiție ongoing acum, pentru tineri sub 18 ani (exploratori, urechile ciulite :P) numită Competiția Zece. Ideea e următoarea: fiecare echipă formată din unul sau mai mulți tineri construiește un aeromodel (un avion) din hârtie, carton și lipici și atât, și avionul / aeromodelul care stă cel mai mult în aer câștigă 10.000 de euro :O. Eu, dacă aș avea sub 18 ani, m-aș băga instant la o asemenea provocare.