Seara muzeelor
Ieri, 20 mai, a fost în Bucureşti un eveniment organizat de guvernul francez. Evenimenul se numeşte Noapte Muzeelor şi înseamnă că anumite muzee sunt deschise în noaptea evenimentului mai târziu decât normal, unele chiar până la 4AM.
Micvs m-a convins să merg, iniţial vroiam să mergem la Muzeul de Artă al României. Am convins-o şi pe soră-mea, care venea să vadă ea cu ochii ei că m-am dus eu la muzeu ( nu sunt atât de incult, dar muzeele de artă nu sunt tocmai locurile mele preferate), apoi şi pe Guli, care vroia să îmi arate nişte poze. L-am mai convins şi pe Tzucre, care a venit cu Bogdan, fratele lui. În ultimul moment, Micvs şi Gia s-au decis să nu mai vină, aşa că am fost doar 5.
La muzeul de artă, fetele au întârziat, şi în spatele nostru s-a făcut o coadă monstru monstru. Am reuşit să le aducem pe fete pe lângă paznici de la uşă să stea la coadă cu noi, şi am intrat destul de repede. Am stat cam 2 ore la muzeu acolo, am râs la fiecare tablou şi am comentat mai mult de jumătate din ele.
Doamnele care supravegheau expoziţia ne-au făcut observaţie de câteva ori, şi am un feeling că măcar jumătate din camerele de supraveghere erau orientate spre noi.
În loc să mergem acasă, i-am sunat pe Micvs şi pe Gia, care se hotărâseră între timp să meargă la un alt muzeu, şi ne-am întâlnit cu ei la Victoriei, să mergem la Antipa. Acolo am văzut tot soiul de animale şi animăluţe şi bolovani şi alte chestii de genul ăsta. Ne-am întâlnit cu nişte prieteni cercetaşi, şi am aflat că la Ţăran (muzeul ţăranului român) nu numai că este deschis, dar este şi bere ieftină.
Aşa că, pe la 12 am ajuns la Ţăran, unde era doar o expoziţie de poze, destul de neinteresantă, şi berăria se închisese. Am vizitat 10 minute Ţăranul, şi am pornit pe jos spre Moxa, unde vroiam să bem o bere.
Ne-am întâlnit pe drum şi cu nişte colegi care vroiam să meargă la Muzeul de Artă contemporană, care se închidea doar la 4AM, dar i-am corupt şi i-am luat cu noi la bere. De la bere am plecat pe la 2 jumate, băieţii chiar s-au dus la muzeu mai departe, şi noi toţi restul am mers către casele noastre.
concluzie: cultura oboseşte!