Deschiderea Anului Cercetășesc 2023

În weekendul 6 – 8 octombrie a fost Deschiderea Anului Cercetășesc la Cluj – un eveniment tradițional cu cercetași din toată regiunea, întrerupt câțiva ani de pandemie, care acum și-a reluat traseul binemeritat, propulsat anul ăsta de Centrele Locale Vest Cluj, Nord Cluj și Dej și de-o armată de voluntari de peste tot din Transilvania (inclusiv din Alba <3).

M-am bucurat mult că ne-am mobilizat cu 3 patrule jumate din Centrul nostru Local, și că am mers la Cluj și cu temerari, și cu eXploratori, și cu seniori – e evident că un astfel de eveniment era dorit și așteptat inclusiv de cercetașii care n-or avut șansa să participe la vreunul înainte.

Rolul meu a fost de invitat – am avut oportunitatea să țin un mic atelier pentru adulți – și de back-up pentru Radu și Poe, care au fost liderii responsabili de grupul nostru.

Atelier despre cum ajungem sustenabil să organizăm evenimente mari

Cu câteva săptămâni înainte de DAC, Andreea Staicu, unul din motoarele evenimentului, mi-a propus să țin un atelier pentru adulți, și am acceptat imediat, pentru că cred că discuții despre oricare din aspectele cercetășiei pe care o creștem împreună ne prind bine tuturor. Tema pe care am propus-o a fost să explorăm care sunt pașii pe care-i putem face ca lideri, ca cercetași, ca voluntari, ca Centre Locale ca să putem să ajungem să organizăm sustenabil evenimente mari, gen Jamboree.

Prin 2020 / 2021 am propus Consiliului Director din care făceam parte să ne asumăm și o astfel de țintă, și ea a apărut inițial și în planul trienal de acțiune al mandatului curent al Consiliului, dar a fost înecată probabil de alte priorități.

Întrebarea despre de ce nu se mai fac campuri naționale și despre când e următoarea Jamboree sunt comune la întâlnirile liderilor structurile naționale (am prins o astfel de întrebare chiar în Q&A-ul din ultima zi de Forum, cu o săptămână înainte de DAC), așa că am găsit ăsta un subiect interesant și util de discutat deschis.

Așa că în a doua zi de DAC am petrecut 2h cu 20 de adulți / lideri din Transilvania vorbind exact despre lucrurile astea. Am discutat despre nevoia creșterii organice a organizatorilor de evenimente, care să aibă oportunități de dezvoltare în care să învețe și să își dezvolte competențele care țin de organizarea de evenimente cercetășești, în așa fel încât, treptat să putem să ne creștem atât inițiativa locală / regională, cât și pool-ul de persoane cu dorința și capacitatea de a o conduce.

Evenimentele mari pe care le-am făcut ca organizație în trecut (2011, 2013, 2017) , în timp ce au fost foarte bine primite de cercetașii care au participat la ele și au fost un succes din multe puncte de vedere, nu par să se fi soldat cu o creștere a know-how-ului pentru organizație în general, poate și pentru că, în mare, generațiile de voluntari care le-au organizat nu s-au grăbit să se mai implice în organizarea de astfel de evenimente, și, în unele (multe?) situații și-au redus implicarea activă în cercetășie în general.

Bănuiala mea cu privire la motivul pentru care ne-am lovit de problema asta a fost că am pus (din lipsă de alternative, cred) în multe din poziții persoane care n-au avut anterior oportunitatea unei creșteri organice, naturale, în pozițiile respective, și, în timp ce multe au făcut față chiar foarte bine provocării, ea le-a lăsat multora un gust amar. N-aș vrea să se înțeleagă că nu susțin youth empowerment, dimpotrivă, dar cred că toți tinerii pe care îi susținem să își asume responsabilități merită să aibă structuri de suport în jurul lor, care să le permită să greșească constructiv și fără să-i alunge pe cei care cu care lucrează care sunt în alte faze ale dezvoltării lor personale.

Astfel că unul din pașii înainte pe care i-am discutat cu liderii la DAC a fost să începem să ne propunem să ne pregătim activ, cu intenție cercetașii pentru organizarea de evenimente, și pentru asta (dar nu DOAR pentru asta) să și îndrăznim să ne propunem să organizăm mai multe evenimente tot mai mari – colaborări cu alte Centre Locale, campuri regionale, DAC-uri și așa mai departe. Evident, nu am face evenimentele astea doar cu scopul de a învăța cum să le facem :), ci pentru a contribui la livrarea programului cercetășesc, dar organizarea unor evenimente tot mai mari (și calitative) ar contribui la ambele obiective.

Toate evenimentele mari (și mici!) îi surmenează pe cei care le organizează – dar dacă putem pleca de la eveniment cu idei și entuziasm pentru cum vom organiza următorul, toată lumea ar avea de câștigat! :)

Seara, Raluca și Lumi m-au surprins cerându-mi să urc pe scenă să spun câteva cuvinte, în calitate de organizator de evenimente la rândul meu – nu m-am descurcat foarte bine, dar esența cu care mi-aș fi dorit să rămână cercetașii este că tipul ăsta de evenimente cum e DAC-ul, pe lângă experiența programului în sine, are darul de a creea fiecăruia o rețea personală, națională de prieteni faini și diverși pe care pot conta, o interpretare practică a conceptului de „mare familie” de care vorbim la cercetași.

Rețea de Centre Locale din Transilvania?

În ultima zi de DAC, la închidere, s-au cerut Centre Locale care să se ofere voluntare să organizeze evenimentul la anul, DAC-ul fiind un eveniment călător. M-a surprins tradiția asta de care nu știam (sau uitasem?) de a cere Centrelor Locale să facă un pas în față la închiderea evenimentului și m-am gândit mult, și în contextul discuțiilor din ziua anterioară, că mie, cel puțin, îmi lipsește mult un context structurat în care să avem mai multe discuții cu liderii din regiunea noastră.

Spre exemplu, un loc în care să discutăm și să alegem împreună Centrul Local care organizează DACul într-un an, poate în baza unor oferte ale Centrelor Locale (ca la Jamboree). Mai mult, dacă vrem să avem și alte tipuri de evenimente tot mai mari, partenerii naturali sunt cei de-aproape, pentru că distanța / transportul sunt factori importanți (și adeseori decisivi) în bugetele noastre.

M-am gândit că ar fi foarte sănătos să găsim o variantă prin care să ne punem ideile (și întrebările) „la comun”, chiar dacă începem cu un banal mailing list. Visul meu ar fi ca în primăvară să strângem reprezentanții Centrelor Locale la un brunch la Nocrich pentru o zi de conectare și împărtășire, poate chiar să punem la cale o Rețea de Centre Locale.

Sper să pot face pași în sensul ăsta până la sfârșitul anului – dacă vi se pare o idee bună și / sau vreți să ajutați, dați-mi un semn!

În încheiere aș mai adăuga că am fost impresionat cu numărul de voluntari locali pe care cele 3 Centre Locale organizatoare i-au mobilizat, din toate generațiile de lideri, și le sunt recunoscător că au avut și deschiderea de a primi în staff cercetași din alte Centre Locale, care au avut oportunitatea să învețe prin practică (learning by doing) despre organizarea de evenimente cercetășești!