Categorie: Grămadă

Footprints

Pentru utilizatorii de Linux, există o distribuție opensource de unelte pentru ceea ce se numește Electronic Design Automation, ce se numește gEDA (de la gplEDA). În nici un caz la fel de atrăgătoare ca și GUI și la fel de puternică ca feature-uri ca și CAD-urile profesionale, comerciale, uneltele gEDA au în schimb niște avantaje interesante pentru studenți, inventatori, și alte categorii de persoane care nu folosesc calculatorul DOAR pentru dezvoltare de circuite :). În primul rând, sunt gratis ;). În al doilea rând se bazează pe formate deschise, și aici nu mă refer doar la codul efectiv al aplicațiilor, ci și la cum sunt definite componentele.

Pentru orice componentă pentru care nu există încă modelul lui în biblioteca standard, poți căuta pe gedasymbols.org (sau pe alte siteuri) după dispozitivul tău, sau, dacă nu există, poți să-l scrii (sau să-l desenezi) de mână, după specificațiile producătorului. Formatul, atât pentru modele simbolurile pentru scheme, cât și pentru footprints (care nu știu cum se traduce în română în contextul ăsta), este text și este destul de intuitiv :D

Anyway, unul din proiectele „de weekend” la care lucrez era pe standby din cauză că nu aveam un footprint pentru o mufă RJ-45 mamă cu transformator și cu leduri integrate (asta a mea e făcută de CviLux, există mai șmechere, făcute de MagJack, eu am luat-o de la Comet). Simbolul pentru editorul de scheme electrice l-am făcut repede (acolo nu trebuie să știi decât ce pini are), iar footprint-ul mi-a luat vreo oră și un pic, pentru că e migălos și trebuie să măsori, să calculezi, să mai corectezi dacă ești bleg și greșești sau uiți … .

So, am luat așa ceva (asta e MagJack, a mea e copia mai ieftină :P)

Asta e un RJ45 mamă cu ceva protecții și leduri, exact cum se găsește în placa de bază la mai toate calculatoarele

Și am facut un simbol pentru gSchem. Simbolul se poate desena foarte ușor, tot în gSchem, în funcție de necesități, poate fi editat și într-un editor de texte pentru a aranja diferite aspecte. Există și mai multe soluții semi-automate pentru generarea de simboluri, care sunt de folos când ai componente cu mulți pini (>20), spre exemplu. În cazul meu, a fost simplu, am luat un simbol de mufă RJ45 mamă simplu și am adăugat pinii pentru leduri.

Simbolul prezintă doar reprezentarea logică, abstractizată a elementului de circuit

Și apoi am făcut un footprint, care este reprezentarea fizică a mufei, și care respectă dimensiunile propuse de producător (distanța dintre pini, grosimea găurilor pentru pini). Am avut grijă ca numerotarea pinilor de pe simbol să se potrivească cu pinii de pe footprint. Pentru realizarea circuitelor (plasarea componentelor, trasarea rutelor) există, în același pachet, programul (denumit sugestiv) PCB. La fel, footprintul se poate desena în PCB, se poate scrie de mână, sau se poate desena în PCB și apoi aranja de mână. Există chiar dezvoltatori care au făcut scripturi pentru generarea automată de footprinturi.

Și așa arată footprint-ul meu :)

Aici sunt și fișierele pentru simbol și pentru footprint, ca în cazul în care mai are cineva nevoie, să nu mai piardă timpul să le facă :D

Avatar

Am fost vineri seara cu foștii colegi de facultate să vedem Avatar. Am auzit foarte multe despre film, dar am fost cam sceptic. Ne-am propus să-l vedem cum se poate mai bine, de asta am și așteptat atât, și am reușit să prindem locuri la IMAX 3D (în primul rând, dar eh, acuma și sărac și cu pretenții nu se poate :P).

Filmul mi s-a părut fenomenal. Lucrat în toate aspectele, te prinde și te introduce în lumea Pandorei aproape imediat. E primul film 3D la care am mers în care senzația de volum e folosită cu cap, chiar artistic aș putea spune. Lumea Pandorei pare foarte foarte gândită, foarte completă. Se chiar simte așa că s-a muncit mult la detalii. Și în primul rând la IMAX a trebuit de multe ori să învârt capul să vad și în alta parte decât drept înainte. E o poveste frumoasă, e un fel de upgrade la Pocahontas, cu happy ending. Nativii de pe Pandora, Na’vi, aduc așa a amerindieni, în sensul că cultura lor este strâns legată de mediul natural în care trăiesc. Diferența este că Na’vi pot comunica efectiv cu tot ce este viu în jurul lor. Și cam tot este viu!

Pentru mine, faptul că filmul este maxim previzibil nu îi ia nici un pic din farmec. Adică știi că urmeaza X chestie, dar abia aștepți să vezi cum se traduce X chestie în creaturi / plante / povești (legende) Na’vi.

Părerea mea personală: Filmul merită văzut, musai în 3D, și dacă găsiți IMAX cu atât mai bine. E mai mult decât un film, e o experiență. La București cu reducere de student la AFI e 23 de lei.

Este un articol de pe CNN în care zice că îs mulți oameni care s-au deprimat după ce au văzut Avatar, fie pentru că nu pot locui pe Pandora, fie că li se pare planeta noastră gri, și așa mai departe. Acuma, nu e prima oară când ze stupid americans fac de-astea, parafrazând din Mircea Badea, dacă oamenii vor să se sinucidă după ce văd un film nu e tocmai vina filmului …

Totuși, cred că dacă filmul ar fi fost plătit cu totul de Al Gore sau de grupuri care militează pentru mediu, eu cred că investiția lor nu ar fi fost în van. Pe mine (as I am not a stupid american) filmul mi-a readus în actualitate inutilitatea majorității obiectivelor noastre, goana după îmbogățire și după profit, faptul că suntem niște termite și consumăm fără nici un fel de discernământ tot ce găsim. Da, am avansat tehnologic și științific și am demonstrat că avem puterea asupra naturii. Dar, nu am pierdut ceva? Poate că nu avem în păr firișoare care se conectează cu natura din jurul nostru, dar eu întotdeauna am simțit o legătură cu natura.

Este de citit și un răspuns interesant la articolul de pe CNN, referitor la faptul că lumea noastră nu este tocmai gri, doar pentru că noi ne trezim deștepți în orașe de beton în fiecare zi nu înseamnă că în jurul nostru natura a dispărut. Sunt de acord cu el, bine, eventual cu excepția că noi nu avem munți plututori :D

Ca să închei și ca să îi conving pe cei care n-au văzut încă filmul, pun mai jos o imagine de aici. Nu știu dacă am voie sau n-am voie să o pun la mine pe blog, ideea e că nu am făcut-o eu, am luat-o de pe site-ul lor oficial. Știe cineva legislația cui se aplică în cazul ăsta? A deținătorilor IP-ului sau cele din România? Și dacă legislația din România, atunci care este politica noastră de fair use?

Nice Pandora

Timișoara

Am încheiat săptămână asta cu o tură scurtă la Timișoara. Cred că săptămâna asta am bagat 2000 de km pe drumuri înainte și înapoi prin țara :P. Am mers să mă văd cu mama, care a venit săptămâna trecută în vizită la bunică-mea.

Sâmbătă seara am tras cu gașca de la Timișoara (Adi, Rodi, Bogdan, Speedy, Diana Muntean, Cubu, și Ioana) la Old Boy’s Pub, pe colț la Piața Crucii. Am auzit de le prieteni că e cool acolo, dar n-am ajuns până acum. Înafară de fumu standard pentru orice birt studențesc, atmosfera este foarte familială. Pereții cu tot felu de ilustrații de mână, te simțeai ca la Mesty la Straja, dar cu o sonorizare mai bună decât „combina” de acolo :P

Am beut acolo un shot de unicum (thanks to my mom for setting this straight :P), o beutură ce-i place la Adi (din motive pe care eu nu le pot nici măcar bănui) care e some plant shit cu gust de bitter suedez. Tanti de acolo de la Old boy’s e mai în vârstă, dar foarte cool. La budă la băieți este un super semn deasupra la pisoar, unică pentru birturi de studenți:

Foarte tare

După ce am încheiat cu Old Boy’s, am dus-o pe Diana până la (un birt de lângă) casa ei (Retro), am degustat o delicioasă Timișoreana nefiltrată (premieră pentru mine) (sau or fost două?, well …)

Neeeefiltrată

Duminică am mai povestit un pic cu mama și am mâncat un prânz copios, apoi mama a plecat să ia avionu de la Budapesta. Am fost de am stors butoiu de nefiltrată tot acolo la Retro cu Cristi Domșa și cu încă un prieten, și apoi am mers de am votat (am votat singuru lucru care mi-a lăsat conștiința intactă – pe nimeni).

Dacă tot am ajuns la ziua de Duminică, La Mulți Ani la toate Nicoletele și Niculaii :P (în special văru Nicolae și Nico și Nicu Mihălțan)

Think about this…

Eu nu mă prea uit la televizor, decât foarte rar, și când o fac, o fac fără un obiectiv anume, așa, ca o scuză să mă deconectez de la fluxul de informație care trebuie procesată care îmi trece zilnic prin fața ochilor. Totuși, azi am prins azi la sfârșitul unui serial un citat care mi s-a părut foarte mișto, și care este blogworthy. Check this:

Fairy tales do not tell children the dragons exist. Children already know that dragons exist. Fairy tales tell children the dragons can be killed. (G. K. Chesterton, scriitor englez)

Mie mi s-a părut foarte tare și foarte adevărat.

Iris

Miercuri seara m-au chemat Tromppy și Irina la concert la IRIS, în Piața Constituției. Am fost direct de la școala, cu bicicleta, dacă tot era în aer liber …

M-am simțit bine, IRIS era una din formațiile mele preferate, și înainte să renunț la piratat, știam aproape toate albumele din cap :) Cristi Minculescu arată muuuuult mai bine, dar mi s-o părut un pic obosit (probabil și din cauză că avuseseră concert – la Sala Palatului cu o zi înainte, dar și din cauză ca au fost în turneu pentru Oprescu :).

IRIS în concert