Categorie: Cercetași

Fost-am în Padiș

Ieri seară m-am întors din Padiș, unde am fost, după cum scriam acum câteva zile, să dau o mână de ajutor la pregătirea campului Scoutland 2009. Am plecat la 5:30 AM din Alba, cu Rareș, și am ajuns în Padiș, la Glăvoi mai exact, pe la ora 12. Era ceva popor acolo, mai mulți decât speram să fie, dar cu mult mai puțini decât ar fi putut fi folosiți :)

În prima zi am săpat. Și am săpat. Și am săpat. Am săpat 4 oameni la o groapă de 5m x 60 de cm x 50 de cm. Le-am spus că dacă cei (maxim) 150 de participanți în camp reușesc să umple buda aia înainte de finalul campului, mă întorc și sap eu înca una singur :) (parcă văd că în doua zile tre să mă întorc la ei să mai sap :P). Joi a fost și singura seară în care am stat la foc și am cântat.

Vineri am primit trezirea la 10, să mergem după lemne. Luați direct din sacu de dormit și puși în mașină, nu ne-am prea prins noi ce se întâmplă când păduraru ne-a oprit la un loc unde drumul fusese luat de apă cu câteva luni înainte. Numa după ce a apărut tractoru cu niște lemnoace care nu aveau legătură cu ce aveam noi nevoie am început să ne prindem că trebuia reparat drumu :) Așa că, după ce am fost gropari o zi, am lucrat și la „drumuri și poduri” câteva ore.

Am primit lemne de la pădurar, am mai făcut rost de o tură de lemne din pădure, le-am transportat și pe alea în camp. Apoi, am construit catargul, suspendat în 3 puncte, și ne-am chinuit până a venit seara să-l ridicăm și să-l ancorăm pe poziție. Având în vedere că timpul era scurt și mâna de lucru puțină, am decis să lucrăm, la lumina unui reflector alimentat de generator și noaptea. Dacă la căderea serii aveam doar groapa săpată cu o zi înainte, pe la ora 2:30 AM aveam o structură solidă pentru budă.

Sâmbătă dimineața am terminat structura de rezistență pentru budă, placajele pe care se stă, și fetele au montat foliile de jur împrejur și ușile. Sâmbătă a mai fost nevoie de o tură de lemne de construcții, așa că am mai umplut odata mașina lui Alex cu lemne. Cât a mai fost lumină am lucrat la turnul de apă, și la frigiderul pentru mâncare (o groapă de 1 x 1 x 1 e mult mai greu de obținut decât s-ar părea :P). Seara, ne-am dat seama că turnul de apă este prea jos, așa că Iulian a sugerat să clădim un trepied peste structura existentă, care să fie bătut în piroane sus.

Cu lumină generator-powered am construit și structura de rezistență pentru cele 6 dușuri, și apoi am încercat, împreună cu băieții de la MASH, să punem sus trepiedul pe turnul cu apă. După jumătate de oră de planuri, și altă jumătate de oră de tentative eșuate, am renunțat. Duminică dimineața când m-am trezit, Iulian pusese deja trepiedul sus, după ce-l scurtase totuși în prealabil. Duminică începând cu ora 10, au început să vină deja copii. Ai noștri au ajuns undeva pe la ora 3, pe o ploaie de-aia a la Padiș.

Seara a fost deschiderea oficială a campului, cu poveste și ridicarea steagurilor, și a ieșit foarte OK. Luni, adică ieri, noi ne-am luat la revedere, și ne-am îndreptat spre Arieșeni, de unde tatăl Nicilor ne-a adus acasă pentru că autobuzul de Arieșeni funcționează cum vrea el.

Le urez succes temerarilor noștri, dar și liderilor din echipa de organizare a ScoutLand 2009, și aștept cu nerăbdare poze după sosirea acasă :).

Avem și dovezi, de la Nico și de la mine.

Plec în Padiș

Peste 3 ore (more or less) plec în Padiș, mai exact la Glăvoi, împreună cu Nico și cu Nicu. Mergem să dăm o mână de ajutor în pregătirea campului național de temerari (pe numele lui, Scoutland), unde o sa avem și noi o patrulă care să ne reprezinte. Campul începe Duminică, pe 9, dar noi mergem de mâine să încercăm să sprijinim construcții de tot felul (dușuri, catarg and so on).

Revin Duminică sau Luni cu detalii și cu poze :P Se pare că vom avea semnal, chiar dacă numa așa la jumate putere.

Pentru prietenii care urmează să poposească prin Glăvoi sau prin împrejurimi în următoarele câteva zile, don’t be shy, and come and say hi :P. Pentru liderii din Alba care s-au hotărât târziu că vor să vină și ei până acolo, autobuzul de Arieșeni pleacă la ora 7:00 din Autogara Alba, costă 16 lei și vă lasă în centru în Arieșeni. De acolo, urmați traseul marcat până în Glăvoi :P

La plimbare cu Bogdănel

Vineri seara, după întâlnirea cu eXploratorii și cu seniorii, Bogdan a propus să mergem la Râmeț, pe același traseu pe care am fost cu exploratorii acum o lună, și eu am fost de acord să merg cu el, eu cunoscând traseul.

Având în vedere ca am fost numai doi, ne-am deplasat mult mai repede, și am putut să ne oprim să admirăm cheile la Râmeț (apa era mică și foarte foarte curată), și să facem poze. Am mers mult mai bine decât acum o lună și am avut parte și de vreme bună, până când am ajuns la Hudă. De aici, ne-o plouat de vreo 5 ori pe cei 6 km până la Sălciua. Foarte trist :)

Preț: 6 (până la Râmeț) + 8.5 (Sălciua de Jos – Turda) + 2.5 (Turda – Câmpia Turzii) + 9.5 (Câmpia Turzii – Teiuș) + mix de smochine and stuff (Teiuș – Alba Iulia :P)

Timp: 6h 30 (Mănăstirea Râmeț – Primăria Sălciua de Jos) – 12h 30 (cu tot cu deplasări și așteptări prin gări / stații de autobuz)

Poze: aici (unele dintre ele îmi par mie chiar foarte reușite, dar e cum zice mama, ca nu fotograful o fost de calitate, ci natura :P)

Distanță: aproximativ 21 de km (viteză medie – 3.2 km/h)

Super-tură – postponed 'till further notice

De câteva săptămâni tot îmi doresc să fac o ieșire, să trec de la Șureanu la Sarmizegetusa. Am tot plănuit, au tot intervenit chestii, am tot schimbat.

Ca să trecem peste costul incredibil al transportului până la Oașa, planul inițial de Șureanu la Sarmizegetusa s-a lungit într-un plan Cindrel – Șureanu – Sarmizegetusa, cu urcare prin Păltiniș. Pentru că în varianta nouă, o mare parte din transport se poate face cu personalul, prețul estimat inițal a scăzut cu 50%.

În sfârșit, marți am plecat spre Sibiu, într-o formație de 15 cercetași, cu Bogdănel care ni s-a alăturat acolo. Am stat o oră în Sibiu, am dat o tura prin centru, apoi ne-am înghesuit într-un autobuz deja plin până la Păltiniș. De aici, drum de piatră cât cuprinde.

Din păcate, la un moment dat, după ore bune de urcare, unui membru al grupului i s-a făcut rău puternic, și a trebuit să renunț la urcare și să ne întoarcem înapoi. Ceilalți au continuat, către Cindrel, și au înnoptat după el, la buza pădurii, înspre lacul Oașa. Noi am înoptat la refugiul Cînaia, la 1775m, și ne-am întors a doua zi, cu greu, către Păltiniș, de unde ne-am întors acasă.

Dificultatea traseului și căldura puternică (dar și lenea, cred eu), i-a oprit și pe ceilalți, care de la Oașa s-au întors către casă în a doua zi, și au ajuns chiar mai repede decât noi. Traseul ăsta fuge de mine, și se pare că nicium nu reușesc să-l abordez cum trebuie. Acum intrăm în pregătirile pentru Campul Centrului Local, și nu o să mai fie rost, dar poate la toamnă, după ce se rezolvă una alta pe la facultate, mai încercăm odată.

O oră în altă țară - centrul Sibiului
O oră în altă țară - centrul Sibiului
Teo, cu Dora, Tudor și valea de la Păltiniș în fundal
Teo, cu Dora, Tudor și valea de la Păltiniș în fundal
La întors
La întors

Pregătiri pentru UP12

De obicei, primele discuții despre UP se întâmplă la întâlnirea de evaluare a campului de vară, de obicei la sfârșitul lui august, începutul lui septembrie. Apoi, spre 1 octombrie începe nebunia adevărată, cu invitații și așa mai departe.

Anul ăsta însă, treaba începe mai devreme. Când am venit acasă, imediat după licență, am participat la o întâlnire organizată de DJT Alba în care ne-a fost prezentată metodologia pentru Concursul Național de Proiecte al MTS din 2009. Am hotărât împreună să aplicăm pentru bani pentru UP12 la MTS, cu toate că era destul de din scurt, și mai ales pentru că trebuia să plecăm în Austria. Ca să nu mai spun că eram în vacanță :P

Săptămâna trecută a fost una de foc, în care am încheiat parteneriate cu HCC-ul, Agenția Locală pentru Energie Alba și Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba, dar am mai aranjat și la cererea de finanțare. Până la urmă, am obținut aproape toate actele, a trebuit să-mi fac chiar și CV (thought this day would never come), și am plecat la București, să-l depun, urmând ca actele de la ONCR să le primesc de la Mihaela acolo.

Din păcate, Administrația Financiara din București s-a mișcat ca un melc și a insistat să nu ne dea Certificatul de Atestare Fiscală în mai puțin decât maximul timpului pe care îl au la dispozție, ceea ce a însemnat că a trebuit să punem în dosar doar dovada că l-am cerut, ceea ce s-ar putea să facă ca proiectul să fie ne-eligibil.

Vom primi un răspuns concret pe 3 august, până atunci rămâne să așteptăm :)

Un pic Offtopic, toate documentele de la MTS pentru Concurs sunt date pe site în format Word. Sunt curios câte organizații de tineret își permit să dea banii pe licențe de Office, mai ales când există și alternative, ce-i drept, mai puțin cool, dar gratis. Documentația ar trebui oferită în format PDF, care poate fi citit folosind un cititor gratuit, iar formularul (care eu cred ca ar trebui completat online), să fie oferit și în varianta ODF, că doar suntem în uniunea europeană. E adevărat, tura asta de finanțare, sumele maxime finațabile sunt într-adevar de ordinul zecilor de mii de lei, dar exact același formular se folosește și pentru concursurile locale, de unde cu greu poți scoate mai mult de 1000 de lei. Lipsa de sens pentru mine este că, dacă licența necesară pentru a completa un formular este egală sau mai mare cu suma maximă finanțabilă prin completarea formularului respectiv, degeaba te chinui! Sau oare statul încurajeaza pirateria? :P

Am făcut un formular în format ODF, identic (la printare) cu formularul lor oficial. Nu știu dacă am voie să-l uploadez aici, fiind formularul lor, dar dacă este cineva care are nevoie de așa ceva, știți unde să mă contactați :)

UPDATE: cu mult ajutor și bunăvoință, atât din partea ONCR cât și din partea MTS, într-un final toate documentele au fost depuse și acceptate. Acum așteptăm evaluarea calitativă :)