A trecut deja aproape o lună de la Campul Centrului Local și eu sunt tare în urmă cu articolele (și cu altele …), și se tot adună amintiri noi și dacă nu scriu o să uit! :) Planul de acțiune al grupului nostru de cercetași hotărât prin ianuarie / februarie a fost să nu facem eforturi deosebite (subvenții, sponsorizări) pentru a participa la activitățile de vară ale Centenarului (din mai multe motive pe care nu o să le mai reiau acum aici), și să încercăm să ne concentră pe activități care să ne întărească unitățile la nivel local.
În ideea asta, între 5 și 7 iulie am stabilit că facem un camp cu unitățile de temerari (de câteva luni avem două unități de temerari), în care să lucrăm cu temerarii noștri pentru a ne pregăti pentru Campul Centrului Local, să ne cunoaștem mai bine, dar și să ne asigurăm că avem cu toții câteva abilități minime de camp.
Am plecat vineri dupămasa spre Lunca Meteșului, pe ploaie torențială, cu un autobuz ticsit cu bagaje și cu corturi, oale și mâncare – dar din păcate fără lemnele centrale de la unul din corturile mari (ups!) :P.
La locul nostru clasic de camp din Lunca Meteșului ploua cu încredere, dar până ne-am organizat la fața locului și am stabilit locația pentru camp, ploaia se mai domolise – și am putut să punem corturile mici – ca apoi când au ajuns și bețele de la ultimul cort să putem să îl instalăm și pe ăsta chiar înainte să vină noaptea aia de Lunca Meteșului, cu un întuneric mai apăsător decât cel din peșteri (din cauza orientării și formei văii, lumina lunii nu cade niciodată acolo).
Patrula de masă care s-a ocupat de prima cină, din „puneți toate plicurile de supă și Condimix (echivalent Vegeta de la Supremia)” a înțeles „puneți plicurile de supă și tot Condimix-ul” – așa că am avut Condimix cu supă :).
A două zi ne-am mișcat un pic cu niște jocuri care ne-au mișcat un pic sângele în vene – bulldog, toro, gașcă și steaua :), și, după un prânz liniștit, ne-am apucat de ateliere – câteva personaje familiare temerarilor ajutându-i să descopere minimele secrete ale vieții de camp.
Nu știu exact de ce e așa în povestea temerarilor, dar există rolul de polițistă, care mi-a revenit iar mie :) așa că de data asta m-am metamorfozat în șerif în loc de polițistă. Rolul meu a fost să îi învăț pe temerari despre Codul Morse, și despre cum putem să îl folosim în situații reale.
Vremea (care anul ăsta ne-a amintit de ploile legendare din anii 2000 – 2002, când mai și ploua vara …) a fost potrivită pentru un camp de temerari – am avut și soare, și ploaie, și vânt, tot ce trebuie. Seara, când s-a mai potolit cu ploaia, am avut un traseu de orientare cu busola pe noapte, unde problema cea mai mare nu a fost nici busola, nici orientarea, ci frica de întuneric :) Ce-i drept, noaptea de la Ampoița, mai ales în pădure, este cea mai neagră noapte din ce-am văzut (în 2000, ca temerar, în același loc, îmi amintesc că a fost un adevărat test de curaj pentru mine să merg 5 metri de la canton la râu să mă spăl singur și cu o lanternă chioară).
După ce am supraviețuit provocărilor nopții, dimineață am profitat de vremea bună și ne-am mai antrenat un pic în abilitățile de bază, înainte să fugim acasă.
Codul Morse. Resurse pentru activități cu temerarii
Codul Morse este un cod simplu, folosit din secolul XIX, codifică literele și cifrele în succesiuni de puncte (semnale scurte) și linii (semnale lungi). Înafara geek-credit-ului, codul Morse este folosit și azi, în circumstanțe speciale. Spre exemplu:
- comunicare noaptea folosind semnale luminoase (lanterna)
- comunicare la distanță folosind stații de emisie recepție, chiar în situațiile în care stația are microfonul stricat, sau dacă este la limita razei de acoperire, sau emițătorul nu poate vorbi (spre exemplu, este rănit)
- și în principiu în alte situații în care poți produce semnale (lumină, sunet, semnale electrice …) de durată diferită.
Cel mai cunoscut semnal, și primul pe care ar trebui să îl cunoască toată lumea, este SOS (. . . /_ _ _ /. . .), fiind acceptat universal ca apel de urgență.
Un mesaj ultracunoscut (mai ales de generațiile mai vechi), este soneria de la telefoanele Nokia pentru SMS-uri, care este o reprezentare sonoră a literelor SMS (. . ./_ _ /. . .).
Pentru că pentru a putea comunica în orice cod este necesar ca atât cel care transmite, cât și cel care primește să înțeleagă mesajul, pentru a face orice activitate toată lumea trebuie să aibă acces la Codul Morse. Am pus aici fișa pe care am folosit-o eu, atât în varianta de printat (PDF, 4 pe pagină), cât și o variantă vectorială, dacă vreți să mai vă jucați la el. Eu am pornit de la o imagine de pe WikiCommons.
Ca și activitate, am învățat în campul ăsta, e foarte util ca temerarii să fie familiarizați cât de cât cu codul fiecărei litere, înainte de orice altceva. Pentru asta, se pot face echipe de câte doi temerari, care să scrie un mesaj, la alegere (eu spre exemplu le-am spus să scrie cum li se pare în camp) în Morse, și apoi să facă schimb de mesaje cu colegul de echipă pentru a-și descifra reciproc mesajele.
După ce sunt puțin familiarizați cu asta, se pot face două echipe care să semnalizeze cu sunet (spre exemplu cu un fluier) sau cu lumină (lanterna, într-un loc întunecat) – sub formă de comptetiție sau de probă la un traseu. Mai ales mai la început, este necesar să aveți tot timpul la îndemână pix și foaie, pentru că e foarte dificil să descifrezi în cap direct mesajul.
Cel mai dificil (cel puțin pentru mine) este descifrarea unui mesaj sonor – probabil pentru că necesită să asculți și să scrii în același timp. Pentru a ne antrena puțin cu asta, ne-am jucat inițial cu două stații de emisie-recepție, dar am profitat de ocazie că aveam un RaspberryPI la îndemână – și am făcut în Python repede repede un cod de generat Morse dintr-un text. Sigur, exercițiul poate fi făcut mult mai simplu, cu un mesaj Morse preînregistrat pus pe un telefon / MP3 player.
Un pic offtopic de sarcinele mele de șerif, tot în campul ăsta am avut ideea (de succes) să prezentăm copiilor conceptul de curbă de relief folosind un „munte” de plastelină, pe care sunt trasate curbele de relief, și care are și văi, și creste, și abrupturi și tot ce trebe – foarte util pentru o prezentare vizuală a ce se „întâmplă” cu curbele de relief în fiecare dintre cazuri.
Codul pentru PI (mai jos e o arhiva cu codul și cu fișierele .ogg necesare – luate tot de pe WikiCommons)
import sys
import pygame
import time
CODE = {'A': '.-', 'B': '-...', 'C': '-.-.',
'D': '-..', 'E': '.', 'F': '..-.',
'G': '--.', 'H': '....', 'I': '..',
'J': '.---', 'K': '-.-', 'L': '.-..',
'M': '--', 'N': '-.', 'O': '---',
'P': '.--.', 'Q': '--.-', 'R': '.-.',
'S': '...', 'T': '-', 'U': '..-',
'V': '...-', 'W': '.--', 'X': '-..-',
'Y': '-.--', 'Z': '--..',
'0': '-----', '1': '.----', '2': '..---',
'3': '...--', '4': '....-', '5': '.....',
'6': '-....', '7': '--...', '8': '---..',
'9': '----.'
}
ONE_UNIT = 1
THREE_UNITS = 3 * ONE_UNIT
SEVEN_UNITS = 7 * ONE_UNIT
PATH = 'sound_files/'
def verify(string):
keys = CODE.keys()
for char in string:
if char.upper() not in keys and char != ' ':
sys.exit('Error the charcter ' + char + ' cannot be translated to Morse Code')
def main():
msg = "inceput mesaj cetatea cu colt ascunde mai multe decat se lasa inteles mesaj terminat"
verify(msg)
pygame.init()
i = 0
while i < 1:
i = i + 1
for char in msg:
if char == ' ':
print ' '*7,
time.sleep(SEVEN_UNITS)
else:
print CODE[char.upper()],
try:
int(char)
suffix = "_number"
except:
suffix = ""
pygame.mixer.music.load(PATH + char.upper() + suffix + '_morse_code.ogg')
pygame.mixer.music.play()
time.sleep(THREE_UNITS)
GPIO.cleanup()
if __name__ == "__main__":
main()
[Download not found]
am o intrebare… sper ca nu e prea stupida :) in ce limba trebuie sa scrii? numai in engleza sau in ce limba vrei?
poti scrie in orice limba – atata vreme cat foloseste aceleasi litere (acelasi alfabet) :)