La sfârșitul anului trecut am avut oportunitatea de a participa la o ediție TEDx locală, aici la Cluj. Unul dintre speakeri a deschis cu o discuție despre valori - și  ne-a arătat cum, de multe ori, oamenii confundă valorile personale cu lucruri pe care le-ar vedea bune în societate mai repede decât o oglindă proprie a ființei lor. Adică atunci când vorbesc despre valori, oamenii nu se gândesc la niște lucruri pe care le au, care-i reprezintă, ci mai repede la niște lucruri pe care și-ar dori sau cred că (societatea crede că) e bine să le aibă.

Cred că ne găsim, ca și organizație de cercetași, într-o confuzie similară. Avem niște valori care sunt arhicunoscute, pe care știm că e bine să le avem, despre care știm că așa ar trebui să fie - dar nu ni le asumăm (încă) ca valori interne, proprii nouă - ca organizație și, uneori, ca cercetași.

Un exemplu bun pentru ce încerc să exprim aici este democrația (strâns legată în discuția asta cu implicarea tinerilor în luarea deciziilor). Văzută de mulți ca valoare fundamentală a cercetășiei și promovată ca atare, democrația reprezentativă nu pare a fi o prioritate a celor mai multe grupuri de cercetași - Adunarea Generală, Consiliul Centrului Local sunt structuri locale care dacă există, funcționează pentru că trebuie să fie, nu pentru că liderii locali simt că e natural să existe. Am scris mai multe despre asta, aici.

Pe cale de consecință, și în același ton, Adunarea Generală a ONCR este, strict vorbind, democratică - toată lumea votează, majoritatea se impune - dar deciziile se iau, de multe ori, neinformat și pe criterii arbitrare ceea ce, desigur, duce la o lipsă de asumare la nivel local a deciziilor respective. Putem discuta (și poate ar fi bine să o facem) două săptămâni despre care sunt motivele pentru care e așa, și ce putem face să îmbunătățim situația, dar eu cred că problema generală este un dezinteres generalizat pentru partea asta de viață democratică a organizației.

Și dacă viața democratică a fost un lucru pe care l-am descoperit "mai târziu" în viața mea de cercetaș, ca eXplorator, mai pot da un exemplu pe care l-am simțit, cred, din primele zile de cercetășie - nondiscriminarea, sau ideea că la cercetași nu se face discriminare pe niciun criteriu - culoare, sex, religie sau lucruri mai specifice, care mă interesau pe mine atunci - de la ce școală vii, câți bani au părinții tăi și cât de tocilar ești :)

La nivel individual, toți ne însușim valoarea asta - n-am întâlnit până acum probleme între cercetași, la nivel personal, pe tema asta. Mai sunt situații speciale când există diferențe radicale de medii de proveniență între copii - dar se poate trece cu succes și peste acestea.

O urmare naturală a însușirii acestei valori (pe care putem sau nu să o considerăm o valoare în sine) este unitatea organizației - nu discriminăm pe nimeni care alege să își asume principiile noastre, în consecință avem cu toții aceleași drepturi, aceleași obligații, aceeași direcție și acționăm ca un tot unitar.

Și totuși, la nivelul organizației noastre facem discriminare - un exemplu este mai evident decât altele, deși nu este singular. Nu știu dacă e discriminare pozitivă sau negativă, dar tot discriminare se numește: deși suntem toți aceeași asociație, cu aceleași principii, același regulament și aceleași reguli, Centrele Locale la care ne referim ca și catolice au un statut special, cercetașii și liderii din interiorul lor urmând un alt set de reguli, pe alocuri incompatibil cu cel al nostru, al celorlalți.

Simplul fapt că există o separare (pe motiv de confesiune, s-ar zice), că discutăm în termeni de unii și ceilalți ar trebui să ne tragă un semnal de alarmă că nondiscriminarea, pe care o considerăm atât de importantă încât apare în Articolul 1 din Statut, nu este asumată ca valoare centrală a noastră.

Există motive istorice, să le zicem, pentru această discriminare - dar în cei 13 ani de la asumarea principiilor și valorilor comune, nu am reușit să găsim o cale prin care să ne creștem unitatea ci, dimpotrivă, direcția este una de creare a unei separări mai puternice între noi.

Propunerea făcută pentru Adunarea Generală din 25 aprilie de a introduce o uniformă diferită pentru cercetașii catolici în statutul și / sau regulamentul ONCR demonstrează foarte clar despre această separare. O dispută pe culoarea cămășii poate părea infantilă, dar este doar partea vizibilă dintr-o prăpastie care, tolerată și ignorată timp de peste 10 ani, ne desparte tot mai mult - lucru care nu ajută nimănui.

Este un subiect extrem de sensibil, mult dezbătut de unele persoane în spatele multor uși închise, și prea puțin de multe altele, deschis, unul pe care mi-ar face plăcere să-l discut cu oricine e interesat, dar nu este scopul articolului așa că voi trece mai departe :)

DSC_1765

Mai pot enunța cel puțin încă un loc în care unitatea dacă ne uităm la ea ca o valoare (și, din poziția coordonatorului festivalului Unitate și Prietenie, nu pot să nu fac asta!) - suntem o organizație, și avem aceleași ramuri de vârstă (de cele mai multe ori, cel puțin) și le zicem lideri cercetași celor care fac educație cu cercetașii din ele - dar nu avem sub nicio formă un sistem unitar aplicat pentru când cineva este considerat / numit lider și primește mult-râvnita eșarfă vișinie. E un aspect al vieții noastre cercetășești care afectează nu doar calitatea cercetășiei la nivel local (lideri prea tineri sau lideri nepregătiți) cât și colaborările dintre Centrele Locale și participările la evenimente naționale.

N-aș vrea să se înțeleagă că acestea sunt cele trei valori principale identificate de mine ca fiind ale Organizației noastre - nu e neapărat să fie așa și nu e scopul articolului să susțin asta. Nu sunt singurele valori pe care le avem, unii pot argumenta că nici cele mai importante. Sunt doar câteva exemple pe care le-am identificat eu de valori despre care susținem că ne definesc, și ne prezentăm ca atare, dar mai avem de făcut pași pentru a ni le și însuși și a face parte din atitudinea noastră.

Pot fi formulate explicații pentru de ce sunt lucrurile așa, dar tocmai ăsta-i lucrul pe care încerc să-l subliniez: dacă cele enunțate mai sus - democrația, nondiscriminarea, unitatea și altele ar fi valorile noastre nu am căuta să ne găsim scuze și să căutăm explicații pentru de ce nu se întâmplă, ci am fi trecut deja la acțiune pentru a îndrepta lucrurile.

Nu îmi propun să ofensez pe nimeni cu articolul ăsta - nu încerc să atribui vină, nici nu cred că avem pentru ce. Articolul este doar o constatare și sunt convins că nu sunt singurul care a făcut-o, chiar dacă nu ne place să vorbim despre asta. Sunt câteva aspecte pe care le-am identificat eu și care nu țin de chestiuni instituționale, de organizarea noastră administrativă și nici măcar de care sunt programele pe care le livrăm - ci țin de esența noastră, ca organizație - și sunt lucruri la care cred eu că mai avem de lucru.

Nu știu cum să vorbesc despre lucruri de-astea decât onest și direct, astfel că articolul ăsta s-ar putea să fie mai abrupt decât stilul general cu care v-am obișnuit. Dacă totuși v-am dat ocazia unui moment de reflecție interioară, atunci mi-am atins scopul.

Dacă acceptăm că avem lucruri de îndreptat, cred cu tărie că putem, avem de ce și avem cu cine lucra pentru a împinge lucrurile înainte, pornind de la fiecare dintre noi și mergând până la structurile naționale care conduc cercetășia. Eu unul îmi propun să fac tot ce-mi stă în putință să vă conving să avem o organizație construită pe bune, pe valorile pe care știm că ne dorim să le avem.

Atunci când te apropii de alegeri și mai și vrei să candidezi, nu e chiar fantastic să le spui oamenilor că lucruri în care cred s-ar putea să nu fie chiar așa cum cred ei - dar tocmai pentru că se apropie alegerile (și eventuale modificări la Statut) cred că e important să ridic subiectul ăsta - să alegem în cunoștiință de cauză și să alegem cercetași care să construiască alături de noi, durabil, onest și pentru viitor, pornind de la valori fundamentale în sus.

M-ar ajuta foarte mult să aflu dacă sunt singurul care vede lucrurile așa sau mai sunt și alții care au o perspectivă apropiată de unele din lucrurile astea. Și dacă da, cum credeți că ar trebui să mergem înainte?