Sari la conținut

Blogu' lu' Yeti

hic sunt dracones

Caută

yeti.albascout.ro

Aventură-n Apuseni 2022

Sunt deja mulți ani de când visez la dezvoltarea unui program pentru cercetași care să fie construit pe framework-ul unei drumeții epice de mai multe zile prin munții Apuseni / Trascău (de la Cluj la Alba Iulia sau invers).

Pentru mine, prima condiție pentru a dezvolta un astfel de program e să-mi demonstrez mie că e rezonabilă o astfel de drumeție, așa că începând de vineri intenționez să încerc, din nou, să traversez Apusenii, de la Cluj la Alba Iulia, dintr-o bucată!

Citește mai mult: Aventură-n Apuseni 2022

· Călătorie

De la Alba Iulia la Nocrich pe bicicletă

Cred că Alba Iulia e super bine poziționată pentru tot felul de activități în natură, și printre ele în mod cert este și ciclismul - fie că-i vorba de downhill, mountainbiking, road biking sau touring / cicloturism. Și cred că cercetașii pot să fie promotori și primi beneficiari ai ideii ăsteia, și despre asta-i cumva povestea asta.

Acum câțiva ani am pornit ideea asta: cum ar fi să conectăm Centrul nostru Cercetășesc de Centrul Cercetășesc Nocrich cu un traseu de cicloturism - să avem o rută cunoscută, bine bătută, sigură, documentată și verificată, pe drumuri lăturalnice (nu pe național) care să fie potrivită pentru aventuri pe două roți de la Alba Iulia la Nocrich sau invers. Am avut o tentativă în sensul ăsta acum doi ani, în martie sau în aprilie 2019 - când am plecat din Alba Iulia cu Ale (Negruț) și-am pedalat până la Mândra / Ocna Sibiului (cam jumătatea drumului de Nocrich), dar apoi am hotărât să ne retragem la Sibiu din lipsă de timp (era primăvară, ziua scurtă, n-am luat cu noi echipament de dormit ...).

Așa că la sfârșit de iunie am scos proiectul de la naftalină și am reușit, cu Ale (și cu Teo Barbu, până într-un loc), nu fără aventuri (evident), să ajungem pe bicicletă de la Alba Iulia la Nocrich.

Citește mai mult: De la Alba Iulia la Nocrich pe bicicletă

· Călătorie

Packrafting pe Strei

Când am fost anul trecut cu Ela și cu Anca de la Păltiniș cu bicicleta spre Cioclovina (tură spectaculoasă despre care am rămas dator să scriu, sper să ajung să fac și asta), la întoarcerea spre Simeria am trecut, sfârșiți și pe înserat, pe lângă un râu care părea atunci suficient de mare și pentru packrafting - Streiul.

Pe la jumătatea lunii iunie anul ăsta, mergând din nou spre Cioclovina, am mai dat o tură pe lângă Strei și mi-am re-confirmat că trebuie testat, așa că la începutul lui iulie am luat cu Darius (Koncz) bărcile și ne-am pus pe tren către Călan unde le-am pus pe apă, imediat sub baraj.

Răul o fost considerabil mai redus ca debit ca în iunie, dar chiar dacă am mai dat din când în când de pietre și o trebuit să navigăm printre locuri cu apă mai mică, pentru cea mai mare parte a celor 5km pe care am reușit să-i facem Streiul a fost și navigabil, și pitoresc.

Citește mai mult: Packrafting pe Strei

· Călătorie

Ciumărna - Cheile Caprei

Prin iunie m-am gândit să exploatez faptul că nu mai am job sau responsabilități majore la nivel național la cercetași și să dau o tură în timpul săptămânii pe Ciumărna, cu planul de a coborî în Presaca Ampoiului prin Valea lui Bibarț.

Citește mai mult: Ciumărna - Cheile Caprei

· Călătorie

Packrafting pe Mureș

Acum câteva luni am găsit pe Kickstarter o companie care propunea ceva aparte - o barcă gonflabilă care se face cât un sul de șervețele de bucătărie! Kokopelli face packraft-uri (așa le zice) de ceva vreme, și acum veniseră pe Kickstarter să crowd-fund-uiască ultimul lor model, o nebunie ultra-light.

După ce am început să citesc un pic mi-am spus că tipul ăsta de barcă este în mod cert ceva care-i gândit special pentru mine - o barcă pe care o poți pune pe biciletă să o transporți, și apoi poți să pui bicicleta pe ea să o duci mai departe? Where do I sign? 

Citește mai mult: Packrafting pe Mureș

· Călătorie

Ultima tură din septembrie

Duminica trecută am mers la Alba Iulia pentru întâlnirea de planificare cu liderii și dacă am tot am mers, Ale mi-o propus să urcăm Mamutul cu bicicleta.

Seniorii de la Alba au un proiect, susținut prin programul Acționează (program al Cercetașilor României finanțat de Lidl România), prin care își propun să aducă natura - mai concret potecile Pădurii Mamut - mai aproape de albaiulieni prin marcarea pe GPS a tuturor potecilor existente pe dealul "din spatele casei".

Citește mai mult: Ultima tură din septembrie

· Cercetași

Aventură-n Apuseni - episodul IV

Am început săptămâna asta să povestesc cum am plecat de la Cluj și, pe parcursul a mai multe zile ne-am găsit drumul prin Apuseni către Alba Iulia. Episodul I acoperă primele două zile, care ne-au adus la Lunca Largă, Episodul II vorbește despre cum ne-am bătut cu Scărița-Belioara și Episodul III ne duce de la Poșaga la Valea Poienii în curtea unor albaiulieni petrecăreți, prin Sălciua și pe la Huda lui Papară.

Ziua 5 - O zi cât trei

Ne trezim de dimineață odată cu soarele - peisajul este minunat. Strângem și, înainte de plecare, punem un bilețel de mulțumire cu "Rock On!" pe masa, acum tăcută, a gazdelor noastre care încă se recuperează. Ne punem în mișcare fără să mâncăm, pentru că ne-ar ajuta un magazin și satul Brădești nu are cum să fie departe.

Ne e evident încă de ieri că nu avem cum să ajungem la Alba în timpul alocat - dar asta nu înseamnă decât că azi putem fi ceva mai creativi cu traseul și cu ce facem.

Citește mai mult: Aventură-n Apuseni - episodul IV

· Călătorie

Aventură-n Apuseni - episodul III

Am scris în episoadele trecute cum am plecat de la Cluj și am tot mers, cu rucsacul în spate, sat cu sat și deal cu deal până când am dat piept cu Scărița-Belioara și ceva ploi, care ne-au dat un pic în urmă cu programul. Dimineața de găsește campați într-un loc fain pe valea Poșegii, după ce seara am avut parte și de-un foc, și de prieteni veniți cu pizza și bunătăți de la Alba Iulia.

Ziua 4 - Peste deal

Ne trezim relativ târziu - se simte oboseala acumulată și avem nevoie de odihnă. Ne mișcăm ca ardelenii de dimineață, ne încălzim la soare, punem de-un ceai și mâncăm bine, de se face 10 până reușim să plecăm. Planul este să ajungem la Sălciua, și de aici peste Arieș mai departe - probabil pe la Huda lui Papară.

Cartier aglomerat, dar cu vecini faini

Încercăm să fim optimiști, dar suntem pe asfalt și e foarte cald în luna lui cuptor. Poșaga și Sălciua sunt despărțite de o culme, dar din cauza modului în care se unduiește Arieșul, să ieși de pe o vale, să urmărești râul și să intri pe cealaltă e mult mai lung și considerabil mai plicitisitor decăt să sari dealul.

Citește mai mult: Aventură-n Apuseni - episodul III

· Călătorie