RSS
 

Archive for the ‘Grămadă’ Category

Mogoșoaia and my flat tire

17 Jun

După ce ne-am întors din Elveția, o săptămână am fost deadmeat. Am dormit cred, toată săptămâna, n-am mai fost în stare de nimic. În weekend, Dan a organizat o ieșire cu bicicletele la Mogoșoaia. Am fost foar Sel și Cip, Dan și cu mine.

De la Cișmigiu (de la Raitabike), am mers pe la Gara de Nord și acolo pe Grivița înainte pââââââână-n Mogoșoaia, lung, boring și direct :D Vineri parcă îmi amintesc că fusesem în varză, deci nu eram nici eu tocmai fresh :) La Mogoșoaia era plin plin de lume la iarbă verde.

Palatul mi s-a parut interesant, dar nu am găsit niciunde istoricul lui. Am avut noroc ca am putut da un Wikipedia de pe telefon să să aflăm mai multe chestii. Nu știu dacă e intenționat sau nu (pentru aerul de vechime), dar mi s-a părut un pic lăsat aiurea, ne-reparat pe alocuri. Am fost și în spate palatului, unde este statuia lui Lenin, cu fața în jos. Mi s-a părut interesant motivul pentru care e cu fața în jos – să nu atenteze recuperatorii de fier vechi la bronzul din nasul, urechile și alte părți mici ale statuii de bronz.

Am explorat puțin potecile din pădurea de pe-acolo, apoi am hotărât să mergem și pe la Lacul Morii. După o mică greșeală de traseu, am luat-o pe centura Bucureștiului, cu obiectivul Chiajna – Lacul Morii. După ce am trecut de Chitila și de stația Peco de la ieșirea din Chitila, am auzit un fssssssssssssssssssssssssssssst puternic și eram pe jantă :P Prima pană cu bicicleta asta. Exciting, but still, 12 km până în București :|

I-am trimis pe ceilalți către București, și apoi am stat și am stat și am stat și am stat până a venit un autobuz de pe o linie preorășenească, care s-a îndurat de mine și m-a luat cu tot cu bicicletă către București. De la WestGate m-a luat un alt autobuz, și după aia am mai mers puțin pe jos și am ajuns la școală.

Bine, ar fi util de spus că după ce am desfăcut bicicleta am descoperit că aveam și axul de pe spate rupt, și cred că era rupt de multă vreme. Pentru necunoscători ca mine, să știți că magazinul HyperSport de la Cotroceni s-a închis, și că la Colțea este un magazin de biciclete unde se găsesc și piese normale (nu experte).

Fața dinspre lac

Evident că m-o găsit unu la telefon să mă întrebe una-alta

Hanul

Toate pozele sunt de la Cip, și Dan le-a pus pe net.

 
 

Eurobot 2010

28 May

Azi dimineață am plecat la Eurobot 2010 (www.eurobot2010.ch), unde încercăm să o susținem pe Petronela, robotul nostru, în a obține un rezultat satisfăcător. Încerc să țin eventualii curioși și interesați la zi pe blogul nostru. Suntem toți foarte obosiți, și după călătorie și formalități tot ce-am mai reușit să facem e să o montăm pe Petronela, și acum o punem cumva pe o masă de concurs să vedem ce mai știe :)

Din ce-am apucat să vedem din orășelul ăsta și din Elveția, totul este … ca prin vest :) Lucruri linștite, ditai lacul, un apus frumos și Alpii în distanță.

Mâine urmează omologări, să vedem dacă suntem suficient de buni să participăm aici în concurs :) Revin cu poze și cu filme.

Alpi de la Mensa (Cantina)

 
 

Lacul Morii revisited

17 May

Am fost azi, cu Iuliana și cu Miha, cu bicicletele, pe Lacul Morii și în Parcul Tineretului.

Am plecat din Regie și am avut o vreme excepțională, pe dig la lac bătea vântul ca la mare, dar era soare :). Am fost până pe insulă, am făcut o pauză acolo, și apoi am decis să încercăm să facem ocolul întreg al lacului. La un moment dat, mai la capătul lacului, după ce se traversează Dâmboviță din nou, drumul asfaltat se termină, dar se poate lua pe o potecă, inclusiv cu bicicleta, până la capătul bulevardului Uverturii, la intrarea în comuna Chiajna.

De pe Lacul Morii am mers în Tineretului, unde era multă populație (Iuliana le zice la oameni popice, nu știu exact de ce :P), și apoi am luat prânzul pe bancă în fața la MegaImage lângă parc.

A fost foarte mișto, îs curios dacă mai sunt ture de-astea ne-urbane care se pot face (ușor) prin aproprierea Bucureștiului. Fetele zic Mogoșoaia weekendul viitor, does anybody have any other ideas?

Poze de la Iuliana, pe Facebook.

 
1 Comment

Posted in Grămadă

 

Noaptea Albă a Muzeelor 2010

17 May

Deja tradițională, noaptea albă a muzeelor s-a întâmplat anul ăsta pe 15 mai. După o ploaie de juma de zi, oamenii s-au mobilizat mai greu din casă, dar pe la 11 orașul era plin de tineri și nu numai care căutau să se culturalizeze pe la tot soiul de eventuri. Din păcate, anul ăsta, muzeele nu s-au ridicat la același nivel ca și participanții.Adică sigur, au fost o serie de muzee deschise, și câteva event-uri, printre care și un concert de toată noaptea la muzeul George Enescu.

Dar din muzeele care nu sunt de artă, și care, în opinia mea, merg vizitate la stilul la care vizitează cineva muzee după 12 noaptea cu prietenii, doar muzeul de Geologie a fost deschis. Am fost la Militar, și l-am găsit închis. Am fost și la Muzeul de Tehnică, la fel, din cauza unor defecțiuni tehnice, închis, Antipa e închis de multă vreme …

Ne-am cam plimbat de nebuni fără să reușim să vedem mare lucru, așa că am încheiat seara în Oktoberfest la o bere rapidă.

Am fost touși la Palatul Șuțu și la muzeul Enescu. La Șuțu am dezlegat ultimul mister de vizita de data trecută (de aici), și anume poza care nu știam de unde e.  În a treia cameră, cum intri pe peretele din față este o poză panoramică care are în mijloc un lac, și pe partea stângă o clădire de-aia în stil victorian. Daca e cineva curios (pentru că nenea ăla de acolo nu știe nici el), poza este făcută unde este acum Parcul Carol. Se pare că se amenajase acolo chiar și un funicular, de une puteai să te arunci în lac. Se pare deasemenea că a fost dărâmată toată șandramaua din cauza unui accident.

La sfârșitul serii am ajuns acasă, ud și obosit, și nu pot să spun că a fost cea mai tare noapte albă a muzeelor ever. Mă bucur însă, că și acum, when money dried up, se mai întâmplă treburi de-astea.

Eu nu am poze de aseară, dar există și opinia celor cinci pe tema asta, aici.

 
 

OTT – Open Transport Tycoon Deluxe

15 May

I am not a gamer. Nu mă joc și în general nici n-am cum, pentru că nu există megajocuri pentru Linux. Until now …

La începutul lui aprilie a apărut varianta opensource 1.0 a unuia din cele mai tari jocuri ever – Transport Tycoon. M-am surprins de mai multe ori în ultima lună pierzând mai multe ore deconectat de la realitate construind căi ferate și drumuri în unul din jocurile care mi-au marcat copilăria :P. Există variante pentru Windows, dar, evident și pentru Linux, și merge beton pe Ubuntu.

Grafica, sunetul și muzica, care nu puteau fi distribuite gratuit și trebuia să ai copia ta a jocului, au fost refăcute de la 0, și acum sunt disponibile și variante opensource ale fișierelor respective.

Enjoy :)

 
 

The rocky road to Limerick

02 Mar

Am fost pe drumuri în weekend :) Sâmbătă am plecat pe la 15 de la Bușteni, și după o scurtă pauză în Gara de Nord, am hotărât să încerc conexiunea pe tren cu Aeroportul de la Otopoeni. Am fost numai eu și cu încă o doamnă. Sunt 23 de km și trenul merge de poți fugi pe lângă el, apoi te transferi într-un microbuz care te duce până la terminal. Partea bună este că nu e scump (e 3 lei cu reducere), și, mai important, e că e previzibil (adică trenul pleacă la oră fixă și ajungi într-un timp bine determinat la aeroport), spre deosebire de liniile express de la RATB.

Anyways, am ajuns în aeroport cu 3 ore înainte de avion, mi-am făcut asigurarea de sănătate, și am găsit (surpriza!) un WiFi fără parolă fără nimic pe holul dintre Plecări și Sosiri (de notat pentru cei care trebuie să piardă vremea prin Otopeni).

Zborul a durat înca 4h, dar a fost OK, ce am prins eu din el, și la Check-in am putut să aleg un loc la ieșirea de urgență, unde scaunul din fața mea era lipsă și puteam să mă întind cât voiam :). Singura chestie aiurea a fost că pe rândul meu au fost 3 țoape (sau pițipoance) plecate spre Dublin, cu laptopul cu manele și pline de dume. Eh well, ce bine că pot dormi în orice condiți …

În Dublin Airport am ratat ultimul autobuz de Limerick, așa că a trebuit să petrec noaptea în aeroport. Am găsit niște scaune confortabile la McDonalds la Mezanin (pentru cine are de petrecut nopți prin DA, e foarte ok acolo :P), am citit vreo 2h BOFH-uri pe telefon (no free WiFi), și după aia am fost shutdown :P De notat că toate localurile de la Mezanin sunt folosite pe post de paturi noaptea, abia am găsit un loc :).

Pe la 7 am luat autobuzul de Limerick, și, într-un final, am ajuns aici pe la 11 jumate, aproape 24h de la plecarea de la Bușteni (dacă luăm în considerare și diferența de fus orar).

So yes, rocky road indeed :P

King John's Castle

Ecluza de la intrarea Abbey River în Shannon

PS. Dacă vă întrebați care e povestea cu titlul, este o piesă care se numește The Rocky Road to Dublin, și care este pe coloana sonoră la Sherlock Holmes, atunci când boxează Sherlock în ring cu un alt tip, de-l bate pe ăla de-i sună apa-n cap.

 
2 Comments

Posted in Grămadă

 

Avatar

21 Jan

Am fost vineri seara cu foștii colegi de facultate să vedem Avatar. Am auzit foarte multe despre film, dar am fost cam sceptic. Ne-am propus să-l vedem cum se poate mai bine, de asta am și așteptat atât, și am reușit să prindem locuri la IMAX 3D (în primul rând, dar eh, acuma și sărac și cu pretenții nu se poate :P).

Filmul mi s-a părut fenomenal. Lucrat în toate aspectele, te prinde și te introduce în lumea Pandorei aproape imediat. E primul film 3D la care am mers în care senzația de volum e folosită cu cap, chiar artistic aș putea spune. Lumea Pandorei pare foarte foarte gândită, foarte completă. Se chiar simte așa că s-a muncit mult la detalii. Și în primul rând la IMAX a trebuit de multe ori să învârt capul să vad și în alta parte decât drept înainte. E o poveste frumoasă, e un fel de upgrade la Pocahontas, cu happy ending. Nativii de pe Pandora, Na’vi, aduc așa a amerindieni, în sensul că cultura lor este strâns legată de mediul natural în care trăiesc. Diferența este că Na’vi pot comunica efectiv cu tot ce este viu în jurul lor. Și cam tot este viu!

Pentru mine, faptul că filmul este maxim previzibil nu îi ia nici un pic din farmec. Adică știi că urmeaza X chestie, dar abia aștepți să vezi cum se traduce X chestie în creaturi / plante / povești (legende) Na’vi.

Părerea mea personală: Filmul merită văzut, musai în 3D, și dacă găsiți IMAX cu atât mai bine. E mai mult decât un film, e o experiență. La București cu reducere de student la AFI e 23 de lei.

Este un articol de pe CNN în care zice că îs mulți oameni care s-au deprimat după ce au văzut Avatar, fie pentru că nu pot locui pe Pandora, fie că li se pare planeta noastră gri, și așa mai departe. Acuma, nu e prima oară când ze stupid americans fac de-astea, parafrazând din Mircea Badea, dacă oamenii vor să se sinucidă după ce văd un film nu e tocmai vina filmului …

Totuși, cred că dacă filmul ar fi fost plătit cu totul de Al Gore sau de grupuri care militează pentru mediu, eu cred că investiția lor nu ar fi fost în van. Pe mine (as I am not a stupid american) filmul mi-a readus în actualitate inutilitatea majorității obiectivelor noastre, goana după îmbogățire și după profit, faptul că suntem niște termite și consumăm fără nici un fel de discernământ tot ce găsim. Da, am avansat tehnologic și științific și am demonstrat că avem puterea asupra naturii. Dar, nu am pierdut ceva? Poate că nu avem în păr firișoare care se conectează cu natura din jurul nostru, dar eu întotdeauna am simțit o legătură cu natura.

Este de citit și un răspuns interesant la articolul de pe CNN, referitor la faptul că lumea noastră nu este tocmai gri, doar pentru că noi ne trezim deștepți în orașe de beton în fiecare zi nu înseamnă că în jurul nostru natura a dispărut. Sunt de acord cu el, bine, eventual cu excepția că noi nu avem munți plututori :D

Ca să închei și ca să îi conving pe cei care n-au văzut încă filmul, pun mai jos o imagine de aici. Nu știu dacă am voie sau n-am voie să o pun la mine pe blog, ideea e că nu am făcut-o eu, am luat-o de pe site-ul lor oficial. Știe cineva legislația cui se aplică în cazul ăsta? A deținătorilor IP-ului sau cele din România? Și dacă legislația din România, atunci care este politica noastră de fair use?

Nice Pandora

 

Think about this…

23 Nov

Eu nu mă prea uit la televizor, decât foarte rar, și când o fac, o fac fără un obiectiv anume, așa, ca o scuză să mă deconectez de la fluxul de informație care trebuie procesată care îmi trece zilnic prin fața ochilor. Totuși, azi am prins azi la sfârșitul unui serial un citat care mi s-a părut foarte mișto, și care este blogworthy. Check this:

Fairy tales do not tell children the dragons exist. Children already know that dragons exist. Fairy tales tell children the dragons can be killed. (G. K. Chesterton, scriitor englez)

Mie mi s-a părut foarte tare și foarte adevărat.

 

Iris

21 Nov

Miercuri seara m-au chemat Tromppy și Irina la concert la IRIS, în Piața Constituției. Am fost direct de la școala, cu bicicleta, dacă tot era în aer liber …

M-am simțit bine, IRIS era una din formațiile mele preferate, și înainte să renunț la piratat, știam aproape toate albumele din cap :) Cristi Minculescu arată muuuuult mai bine, dar mi s-o părut un pic obosit (probabil și din cauză că avuseseră concert – la Sala Palatului cu o zi înainte, dar și din cauză ca au fost în turneu pentru Oprescu :).

IRIS în concert

 
3 Comments

Posted in Grămadă

 

Interesant

05 Oct

Am primit un link de la Sabu despre Google Lunar X Prize, care e o chestie interesantă on it’s own, dar am aflat de acolo că este o echipă românească înscrisă. Mai mult, am ajuns să citesc mai multe despre Dumitru Popescu, responsabilul echipei românești la competiție, care are un poveste interesantă și niște rezultate impresionante.

Făcând un DF pe net, am găsit și site-ul Asociației Române pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA), pe care a fondat-o nenea ăsta, și site-ul echipei înscrie la X Prize, unde poți să îți cumperi un loc în capsula lor a timpului pe care misiunea lor lunară va urma să o lase chiar pe Luna, banii mergând la sprijinirea proiectului.

Aici văd două lucruri fenomenale. Unul este că în România avem o echipa la Google Lunar X Prize, niște oameni care au deja rezultate, care au experiență și știu despre ce e vorba, și care chiar au de gând să încerce o aselenizare privată. Al doilea este că foarte puțină către extrem de puțină lume știe de chestia asta, și ăsta este unul din motivele postului ăstuia: spreading the word. De ce nu se dau chestii DE ASTEA la știri? (don’t answer that …)

Mă gândesc serios să-mi cumpăr spațiu în capsula timpului, nu atât că vreau eu ca numele meu să ajungă pe Lună, dar poate îi pot sprijini, chiar și daca cu o sumă modică.

Alt motiv al postului ăstuia este că am găsit o informație interesantă pe site-ul lui Dumitru Popescu, și anume că el are o competiție ongoing acum, pentru tineri sub 18 ani (exploratori, urechile ciulite :P) numită Competiția Zece. Ideea e următoarea: fiecare echipă formată din unul sau mai mulți tineri construiește un aeromodel (un avion) din hârtie, carton și lipici și atât, și avionul / aeromodelul care stă cel mai mult în aer câștigă 10.000 de euro :O. Eu, dacă aș avea sub 18 ani, m-aș băga instant la o asemenea provocare.